Ţările în curs de dezvoltare plătesc „preţul” dependenţei mondiale de combustibilii fosili, a declarat sâmbătă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, aflat în vizită în Pakistan, ţară devastată de inundaţii catastrofale. Pakistanul este responsabil pentru mai puţin de 1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, dar figurează pe locul al optulea în clasamentul celor mai ameninţate ţări din lume de fenomenele meteorologice extreme.
„Pakistanul şi alte ţări în curs de dezvoltarea plătesc un preţ îngrozitor pentru intransigenţa marilor emiţători (de gaze cu efect de seră - n.r.), care continuă să mizeze pe energiile fosile”, a declarat Antonio Guterres într-un mesaj publicat pe Twitter, înainte de a se deplasa spre regiunile inundate din sudul Pakistanului.
„De la Islamabad, lansez un apel mondial: opriţi această nebunie! Investiţi încă de pe acum în energii regenerabile. Puneţi capăt războiului împotriva naturii”, a insistat el.
Aproape 1.400 de persoane au murit din luna iunie şi până în prezent din cauza inundaţiilor din Pakistan. Aceste inundaţii, intensificate de schimbările climatice, au fost cauzate de ploile musonice torenţiale care au afectat o treime din teritoriul ţării - echivalent cu suprafaţa Regatului Unit -, distrugând locuinţe, magazine, străzi, poduri şi recolte agricole.
Antonio Guterres speră că vizita lui va încuraja comunitatea internaţională să susţină financiar Pakistanul, care estimează că va avea nevoie de cel puţin 10 miliarde de dolari pentru a repara şi a reconstrui infrastructurile avariate sau distruse. Este o sumă imposibil de strâns doar de către Pakistan, din cauza datoriilor sale deja considerabile.
Musonul, care durează de obicei din iunie până în septembrie, este esenţial pentru irigarea plantelor şi pentru reconstituirea resurselor de apă pe subcontinentul indian. Însă Pakistanul nu s-a mai confruntat cu ploi atât de abundente de cel puţin trei decenii.
Vineri, Antonio Guterres s-a declarat indignat de indiferenţa globală în faţa schimbărilor climatice, în special a ţărilor cele mai industrializate.
„E o nebunie, este o sinucidere colectivă”, a spus secretarul general al ONU.
Pakistanul este responsabil pentru mai puţin de 1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (deţinând 3% din populaţia mondială), dar figurează pe locul al optulea în clasamentul celor mai ameninţate ţări din lume de fenomenele meteorologice extreme, potrivit unui studiu realizat de ONG-ul Germanwatch.
În acest an, Pakistanul s-a confruntat deja cu un val de căldură care a făcut ca temperaturile să depăşească uneori pragul de 50 de grade Celsius, cu două incendii de vegetaţie devastatoare şi cu viituri distrugătoare cauzate de topirea rapidă a gheţarilor.
Aproximativ 33 de milioane de persoane au fost afectate de inundaţii, rămânând fără adăpost şi în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile de bază. Aproximativ 500 de poduri s-au prăbuşit.
Antonio Guterres urmează să viziteze sâmbătă oraşul milenar Mohenjo Daro, inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi ameninţat de inundaţii.
Pakistanul a primit în 2022 o cantitate de cinci ori mai mare de precipitaţii în raport cu mediile multianuale, potrivit serviciului său de meteorologie. Padidan, un mic oraş din provincia Sindh, a fost acoperit cu peste 1,8 metri de apă de la începutul musonului din iunie.
Intemperiile au provocat şi viituri pe râurile din nordul muntos al ţării, care au distrus drumuri, poduri şi clădiri în doar câteva minute şi au cauzat o lentă acumulare de apă în câmpiile din sud, inundând sute de mii de kilometri pătraţi de terenuri.
Sute de tabere de salvare au fost amenajate în rarele spaţii încă uscate din sudul şi vestul ţării. Drumurile şi căile ferate aflate în zone mai înalte au devenit adeseori ultimele locuri neacoperite de apă.
Cu oameni care locuiesc de acum în spaţii extrem de aglomerate, însoţiţi de animalele lor, oficialii locali se tem de apariţia unor epidemii. Numeroase cazuri de febra denga, o boală răspândită de ţânţari, precum şi de scabie, au fost deja raportate.