Șeful Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, a precizat, marți, că multe meniuri din restaurante seamănă cu Codul Penal adnotat, explicând că există unităţi care au produse precum cotlet de zebră despre care pretind că sunt proaspete.
Un ordin al preşedintelui ANPC, publicat pe data de 21 septembrie 2022 în Monitorul Oficial, stabileşte modalităţile de aducere la cunoştinţa consumatorilor a informaţiilor referitoare la produsele finite sau mâncărurile preparate oferite spre comercializare, pentru consumul pe loc sau la domiciliu, de către unităţile de restauraţie colectivă.
"Am considerat că un termen de 6 luni până la implementarea acestui ordin ar trebui să fie suficient. Haideţi să atingem atunci şi o altă latură a ceea ce noi am constatat în acţiunile de control. Multe meniuri seamănă cu Codul Penal adnotat. Este greu de crezut că cotletul de zebră şi lăbuţa de crocodil se vând la fel de bine ca pieptul de pui. Dar totuşi apar în meniu, sunt pretins a fi proaspete, cu toate că mulţi dintre operatorii economici cu astfel de meniuri ţin în congelatoarele clasice produsele considerând că ele pot reprezenta....Este momentul să ne inspirăm din alimentaţia publică mult mai funcţională, cu o experienţă mult mai vastă decât a noastră. Şi sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră aţi văzut meniul zilei că este promovat în majoritatea restaurantelor din zonele cu impact turistic major, fie că vorbim de capitale, de litoraluri, fie că vorbim de zone montane. Acolo este promovat foarte tare meniul zilei şi câteva repere în meniul a la carte. La noi lucrurile stau exact invers. Noi avem totul proaspăt în fiecare zi. Va fi momentul în care vom înţelege că nu putem avea 30 de salate ca antreu, 30 de felul II la fel de proaspete. Şi tocmai datorită acestei exigenţe lucrurile se vor limita la operaţional şi la un randament mult mai bun", a spus Horia Constantinescu, care a participat la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii, citat de Agerpres.
Potrivit şefului ANPC, consumatorul ştie exact ce cumpără atunci când achiziţionează un produs ambalat, pentru că pe ambalajul acestuia sunt toate detaliile legate de cantităţi şi ingrediente. Pe de altă parte, într-o unitate de alimentaţie publică, şansa clientului de a afla ce mănâncă este la latitudinea operatorului economic, consideră Horia Constantinescu.
"Când cumperi un produs ambalat, găseşti toate detaliile legate de cantităţi şi ingrediente pe ambalajul acestuia. Dacă, în schimb, ajungi la orice formă de alimentaţie publică, fie că vorbim despre restaurant, fie că vorbim despre fast-food, şansa de a afla ce mănânci este la mâna operatorului economic. Avem dreptul să ştim ce şi cât mâncăm şi dacă pretinsul gust natural nu cumva vine din aditivi. Iniţiativa acestui ordin aparţine consumatorilor, pe care i-am ascultat, şi a fost dezvoltată la nivelul Autorităţii. Consider că nu despre curajul de a semna vorbim, ci despre responsabilitatea faţă de consumatori", a subliniat preşedintele ANPC.
Ordinul defineşte fără echivoc fiecare termen în parte, din acest domeniu, şi specifică faptul că devine obligatorie indicarea informaţiilor privind tipul şi cantitatea ingredientelor care depăşesc o pondere de 20 g în cadrul produsului finit sau al mâncării furnizate de unităţile de alimentaţie publică.
Conform aceluiaşi act normativ, trebuie afişate informaţii privind declaraţia nutriţională şi a aditivilor utilizaţi astfel încât acestea să fie disponibile şi accesibile direct la locul de desfacere sau, în cazul comercializării la distanţă, să fie disponibile consumatorului înainte de finalizarea comenzii.
În ceea ce priveşte ultimele două categorii de informaţii, acestea trebuie să respecte prevederile europene, cele privind declaraţia nutriţională trebuie să afişeze valoarea energetică şi cantităţile de grăsimi, de acizi graşi saturaţi, de zaharuri şi de sare.
În cazul în care preparatele furnizate de unităţi sunt oferite spre vânzare în mai multe locuri diferite, în cadrul aceleiaşi unităţi, informaţiile referitoare la ingrediente trebuie prezentate consumatorului în fiecare dintre aceste locuri. În cazul preparatelor expuse spre vânzare prin intermediul unei tehnici de comunicare la distanţă, informaţiile trebuie să figureze pe suportul de vânzare la distanţă, pe eticheta de preţ sau pe ambalajul de transport, precum şi în orice material publicitar.
Pe de altă parte, în cadrul conferinţei, reprezentanţii industriei ospitalităţii s-au plâns că, pe lângă ANPC, mai sunt sunt 4 - 5 organisme care le verifică activitatea.
"Şi noi credem că unele ar trebui desfiinţate. Aici putem fi de acord. Ştiţi de ce? Ca să nu pară că vorbesc într-un fel în privat şi altfel în faţa auditoriului. Venind eu, eu locuiesc la Constanţa, şi venind printre câmpurile ţării ăsteia îmi strigă vacile şi oiţele de pe câmp: domnule, ne lipsesc colegii voştri de la sanitar-veterinar. Se plimbă prin restaurante şi noi nu mai ştim cum ne putem împerechea, cum fătăm, cum asta. Nu, aici sunt mitocan şi am şi reputaţia aceasta. Eu cred că ar trebui să vorbim toţi aceeaşi limbă. Am discutat cu colegi şi cu conducerea: haideţi să stabilim. Creăm confuzie. Vine cel de la sanitar - veterinar, zice trebuie să stea aragazul pe dreapta. Vine ANPC-ul, trebuie să stea pe stânga, noi citând acelaşi acelaşi act normativ, atenţie", a menţionat Horia Constantinescu.
La rândul său, directorul general al ANPC, Paul Anghel, a arătat că unii operatori economici se plângeau de numărul controalelor şi atunci instituţia a propus ca o dată pe an să se vină într-un control tematic, iar în rest la sesizări şi reclamaţii.