Kaja Kallas, șefa diplomaţiei europene, a acuzat marţi seara Rusia că „utilizează gazul ca armă” şi că duce un „război hibrid” în Republica Moldova, unde regiunea separatistă prorusă Transnistria nu mai este aprovizionată cu gaze ruseşti de la începutul lunii ianuarie, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
„Rusia continuă să utilizeze gazul ca armă, iar Republica Moldova este din nou ţinta războiului său hibrid", a denunţat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
Kaja Kallas a precizat că, în cursul unei discuţii telefonice cu premierul moldovean Dorin Recean, a „reafirmat solidaritatea de neclintit" a Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
„Datorită sprijinului UE, Republica Moldova rămâne rezilientă şi bine conectată la reţelele energetice europene", a asigurat Kallas.
Gigantul rus Gazprom a anunţat în decembrie suspendarea livrărilor sale de gaze către Republica Moldova în contextul unui diferend financiar cu această republică ex-sovietică cu aspiraţii europene.
Astfel, de la 1 ianuarie, Gazprom a închis robinetul la gaze, pretinzând o datorie de peste 700 milioane de dolari, estimată de Chişinău la numai circa nouă milioane.
Teritoriul Republicii Moldova controlat de Chişinău este ferit pentru moment de întreruperi de curent, dar depinde în mare parte pentru nevoile sale de electricitate de centrala termică Cuciurgan, situată în Transnistria.
Această importantă infrastructură, care asigură până la 80% din producţia electrică a Republicii Moldova, nu aprovizionează decât Transnistria de la 1 ianuarie şi funcţionează în prezent pe bază de cărbune, rezervele urmând să se epuizeze la sfârşitul lunii ianuarie sau cel târziu la mijlocul lunii februarie.
„Rusia are un singur scop: să provoace instabilitate în regiune şi mai ales să influenţeze rezultatele alegerilor legislative preconizate să aibă loc în toamnă", a denunţat premierul moldovean Dorin Recean în faţa presei străine.
Închiderea robinetului la 1 ianuarie corespunde încheierii livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina, decizie luată de Kiev din cauza războiului.
Însă după încheierea tranzitului ucrainean, Moscova ar putea „livra gaze prin gazoductul TurkStrem, dar refuză să o facă", a atras atenţia prim-ministrul moldovean, al cărui guvern proeuropean a acuzat Moscova că doreşte să provoace o criză umanitară în regiunea transnistreană.
În declaraţii făcute, în format online, pentru peste 30 de jurnalişti din SUA, Asia şi Europa, interesaţi de situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Dorin Recean a afirmat că Kremlinul îşi doreşte un guvern prorus la Chişinău în viitor, ceea ce i-ar permite să-şi consolideze prezenţa militară în regiunea transnistreană. Federaţia Rusă deţine un contingent de aproximativ 1.500 de soldaţi pe teritoriul din stânga Nistrului, dintre care o parte acţionează ca „pacificatori", potrivit portalului NewsMaker.
Obiectivul nostru este ca „Rusia să-şi retragă trupele şi să permită Chişinăului să administreze corespunzător regiunea şi să ofere serviciile publice de care oamenii au nevoie", a menţionat şeful guvernului moldovean.
Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către compania Moldovagaz, toate volumele fiind direcţionate spre Transnistria. În noiembrie, autorităţile de la Chişinău au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom despre continuarea livrărilor pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru Transnistria, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internaţional, notează NewsMaker.
Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesităţile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană şi se producea energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.
Deficitul de energie electrică din Republica Moldova, mai puţin Transnistria, este asigurat din importuri, preponderent din România.
În Transnistria, conform aşa-ziselor autorităţi locale, 72.000 de gospodării au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire şi apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan a trecut la producţia de curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie au loc zilnic deconectări „în evantai" din cauză că producţia este depăşită de consumul de energie electrică.
Chişinăul a propus ajutor Tiraspolului, inclusiv modalităţi de cooperare pentru gestionarea situaţiei, dar administraţia nerecunoscută a regiunii transnistrene respinge oferta, făcând jocul Moscovei şi condamnând locuitorii la suferinţă în plină iarnă.