Vopseaua corporală cu ocru ar fi putut funcționa ca o formă de protecție solară preistorică, ajutând oamenii preistorici să supraviețuiască unei creșteri bruște a radiațiilor ultraviolete în urmă cu circa 41.000 de ani. Aceasta este o ipoteză fascinantă propusă de o echipă internațională de geologi și antropologi, coordonată de cercetători de la Universitatea din Michigan, informează Science Alert.

Studiul lor reconstituie mediul spațial global de la sfârșitul ultimei perioade glaciare și arată că, atunci când câmpul magnetic al Pământului a suferit o „perturbare” bruscă, în urmă cu milenii, acest lucru a avut un impact profund asupra scutului solar protector al planetei.

Oamenii de știință știau deja despre acest episod geomagnetic distinct din istoria Pământului, numit evenimentul Laschamp, când polii magnetici au suferit o schimbare bruscă și temporară, efectuând o inversare parțială înainte de a reveni la pozițiile lor inițiale

Însă noul model propus este mai detaliat ca oricând și arată că, de-a lungul câtorva mii de ani, în timpul evenimentului, intensitatea câmpului magnetic al Pământului a scăzut dramatic, ajungând la doar 10% din nivelul actual.

În același timp, polii,  zonele unde se întâlnesc liniile de câmp magnetic, s-au extins și s-au înclinat cu peste 75 de grade față de axa de rotație a Pământului.

Polul Sud s-a deplasat din Antarctica și s-a stabilit deasupra Australiei și Noii Zeelande, în timp ce Polul Nord a părăsit zona Arctică și a migrat spre Europa de Vest, nordul Africii și nord-vestul Saharei.

„Vaste regiuni din ambele emisfere au fost acoperite de câmpuri deschise extinse, ceea ce a declanșat o precipitație aurorală substanțială la scară globală”, scriu autorii studiului.

Aurolile sunt cauzate de particule încărcate provenite de la Soare, care sunt ghidate de liniile câmpului magnetic către poli, unde interacționează cu atmosfera Pământului.

Însă, dacă liniile câmpului magnetic sunt slăbite, radiațiile cosmice pătrund mai devreme și mai adânc în atmosferă, ceea ce poate avea consecințe dezastruoase pentru stratul de ozon. O slăbire a stratului de ozon permite pătrunderea unor cantități mai mari de radiații UV nocive.

În timpul slăbirii câmpului magnetic în evenimentul Laschamp, anumite regiuni ale globului au permis pătrunderea unui nivel crescut de radiații ultraviolete, ceea ce, cel mai probabil, i-a afectat pe oamenii timpurii, inclusiv pe Homo sapiens și pe neanderthalieni.

Oamenii de știință au sugerat anterior că adaptările speciei noastre la evenimentul Laschamp ar fi putut contribui la supraviețuirea noastră, în timp ce alte specii umane nu au reușit să reziste.

Noul studiu, coordonat de fizicianul spațial Agnit Mukhopadhyay, întărește această ipoteză.

„În cadrul studiului, am combinat toate regiunile în care câmpul magnetic nu ar fi fost conectat, permițând radiațiilor cosmice sau altor particule energetice provenite de la Soare să pătrundă până la sol”, explică Mukhopadhyay.

Deși este o teorie speculativă, autorii subliniază că multe dintre regiunile expuse la radiații UV sporite corespund schimbărilor în activitatea umană observate acum peste 40.000 de ani: dezvoltarea unor unelte mai avansate pentru confecționarea hainelor, intensificarea artei rupestre și utilizarea ocrului, despre care unele studii sugerează că ar fi servit drept protecție solară preistorică.

Aceste comportamente ar putea reflecta încercarea umanității de a reduce expunerea la radiațiile ultraviolete. Până în prezent, comunitatea Himba din nordul Namibiei, de exemplu, folosește ocru ca protecție solară, iar populațiile indigene australiene au practici similare.

„Au fost realizate unele teste experimentale care arată că ocrul are proprietăți similare cu ale unei creme de protecție solară. Este o protecție destul de eficientă, iar unele populații etnografice l-au folosit în principal în acest scop”, confirmă antropologul Raven Garvey de la Universitatea din Michigan.

„Creșterea utilizării ocrului și asocierea sa în special cu oamenii moderni anatomic, în timpul evenimentului Laschamp, sugerează de asemenea că era folosit ca protecție solară.”

Momentul corelării acestor fenomene este, într-adevăr, intrigant, însă fosilele nu oferă un tablou complet și trebuie interpretate cu prudență. Este foarte posibil ca supraviețuirea speciei noastre să fi fost influențată de o combinație de factori.

Dispariția neanderthalienilor, de exemplu, coincide în mare măsură cu evenimentul Laschamp, ceea ce a condus la ipoteza că acest episod geomagnetic ar fi putut contribui la extincția lor.

Totuși, cercetări recente arată că și neanderthalienii confecționau unelte pentru îmbrăcăminte, foloseau ocru și realizau artă rupestră. Poate că nu la același nivel de sofisticare ca Homo sapiens, dar și ei încercau să se adapteze vremurilor. Istoric, oamenii de știință au subestimat adesea abilitățile rudelor noastre străvechi.

În 2021, arheologul Anna Goldfield scria într-un articol pentru Sapiens că „titlurile care proclamă că o inversare a polilor magnetici i-a ucis pe strămoșii noștri antici simplifică excesiv un sistem extrem de complex, în care au trăit neanderthalienii și strămoșii noștri Homo sapiens”.