Danemarca este una dintre cele mai fericite țări din lume, potrivit clasamentelor globale, datorită echilibrului între viața profesională și cea personală. Aici, angajații beneficiază de politici care pun accent pe încredere și flexibilitate, iar statul își arată sprijinul prin concedii generoase și ajutoare sociale. Doar 1,1% dintre danezi lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână, comparativ cu media mondială de peste 10%. Comparativ cu alte țări, Danemarca promovează un sistem care pune pe primul loc bunăstarea colectivă, informează BBC.
Gabriel Hoces, angajatul unei companii de tehnologie din Copenhaga, repetă un cuvânt de șapte ori atunci când vorbește despre cum este să lucrezi în Danemarca, „încredere”.
„Nimeni nu încearcă să te controleze excesiv sau să te urmărească la fiecare pas,” spune Hoces, care lucrează pentru o companie de tehnologie din Copenhaga. „Șefii nu vin să verifice dacă ai lucrat opt sau nouă ore pe zi, deoarece în general îi interesează dacă ți-ai finalizat proiectele.
„Există multă încredere în Danemarca în acest sens, și nu simt o ierarhie la locul meu de muncă. Totul este foarte democratic.”
Danemarca se află constant în topul primelor cinci țări din lume în clasamentele privind echilibrul dintre viața profesională și personală.
Doar 1,1% dintre danezi trebuie să lucreze 50 sau mai multe ore pe săptămână, conform celor mai recente date globale de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), comparativ cu media mondială de 10,2%.
Meik Wiking, autorul cărții „Arta daneză de a trăi”, consideră că țara sa natală este un exemplu în ceea ce privește politicile la locul de muncă pe care alte țări ar trebui să le adopte.
„Danezii sunt cu adevărat fericiți la locul de muncă,” spune el pentru jurnaliștii britanici. „Aproape 60% dintre danezi spun că ar continua să lucreze chiar dacă ar câștiga la loterie și ar deveni independenți financiar.”
Wiking, care este și directorul Institutului de Cercetare a Fericirii, împărtășește câteva politici care contribuie la un echilibru puternic între viața profesională și personală în Danemarca.
Acestea includ dreptul la minimum cinci săptămâni de concediu plătit pe an, în plus față de zilele libere legale. În Regatul Unit, majoritatea angajaților au dreptul la 5,6 săptămâni de concediu plătit, dar în Statele Unite poate fi de doar 11 zile.
Danemarca oferă, de asemenea, șase luni de concediu plătit pentru maternitate și paternitate. În Regatul Unit, tatăl sau partenerul care nu naște beneficiază, de obicei, doar de până la două săptămâni de concediu plătit.
Wiking este un alt danez care menționează conceptul de încredere al șefilor în angajații lor. El dă exemplu personalul de la parcul de distracții Tivoli Gardens din Copenhaga, unde se aplică regula celor trei metri.
Ideea este că ești director general al tot ceea ce se află pe o rază de trei metri în jurul tău. „Dacă vezi gunoi în raza ta de trei metri, îl ridici, iar dacă vezi un vizitator care pare să caute ceva, te oprești și îl întrebi dacă îl poți ajuta,” explică Wiking.
Atunci când angajații își asumă responsabilitatea pentru propriul lor spațiu, acest lucru îi poate ajuta să se simtă împuterniciți și apreciați, contribuind semnificativ la o atitudine sănătoasă față de locul de muncă, adaugă el.
Janine Leschke, profesoară la departamentul de management, societate și comunicare al Copenhagen Business School, spune că Danemarca nu are, cu siguranță, „o cultură a muncii în care trebuie să te prezinți și să fii disponibil toată ziua, toată seara, pentru a demonstra că muncești din greu tot timpul”.
În Statele Unite există doar o garanție federală pentru concediu parental neplătit, deși unele state, cum ar fi California, oferă acum timp liber plătit după nașterea unui copil. În plus, angajații federali pot beneficia de 12 săptămâni de concediu plătit.
În schimb, ea spune că flexibilitatea în timpul zilei de lucru le oferă angajaților timpul necesar pentru a-și lua copiii de la școală sau grădiniță. „Ziua nu trebuie să se încheie oficial la ora cinci sau șase, iar acest lucru este atractiv pentru mulți danezi cu copii.”
Hoces a observat cum unii angajatori din SUA se așteaptă ca personalul lor să fie disponibil în weekenduri, pentru a răspunde la e-mailuri sau mesaje ocazionale. Acest tip de ore suplimentare nu se potrivește cu perspectiva sa asupra unui echilibru pozitiv între viața profesională și cea personală.
„Dacă s-ar aștepta de la mine să răspund la apeluri în weekend, ar fi un mare semnal de alarmă pentru mine și, cel mai probabil, mi-aș schimba locul de muncă,” spune el. „Dar, până acum, acest lucru nu mi s-a întâmplat nici mie, nici vreunei persoane pe care o cunosc.”
Casper Rouchmann, un CEO și fondator al firmei de tehnologie SparkForce, cu sediul în Copenhaga, spune că politica sa relaxată de conducere ar fi familiară majorității danezilor. „Nu trebuie să-mi ceri permisiunea pentru a pleca mai devreme,” spune el. „Nimeni nu profită de bunătatea mea.”
Rouchmann adaugă că elementul de încredere este atât de înrădăcinat în cultura daneză, încât vizitatorii din Danemarca sunt adesea uimiți de cât de departe poate merge acest concept. El evidențiază, de asemenea, generosul stat social din Danemarca și faptul că firmele trebuie să ofere compensații financiare angajaților care sunt concediați.
„Dacă îți pierzi locul de muncă, guvernul este acolo să te ajute,” adaugă Rouchmann.
Deși alte țări pot învăța din echilibrul dintre viața profesională și personală din Danemarca, el spune că există și unele dezavantaje. „Unii oameni pot depinde prea mult de această plasă de siguranță și le poate transmite ideea că nu trebuie să-și asume riscuri reale, motiv pentru care putem fi mai puțin antreprenoriali în comparație cu SUA.”
Samantha Saxby, o expertă americană în resurse umane, spune că Danemarca are un echilibru atât de bun între viața profesională și cea personală deoarece țara „prioritizează bunăstarea colectivă”.
În contrast, ea spune că SUA „au pus de mult timp accentul pe realizarea individuală și ambiție, ceea ce a condus la o inovație extraordinară, dar adesea în detrimentul echilibrului dintre viața profesională și cea personală”.
Totuși, Saxby, care este director de marketing pentru Asociația Națională de Resurse Umane din SUA, afirmă că firmele din SUA și din alte părți ale lumii ar putea, în sfârșit, să urmeze exemplul Danemarcei și al altor națiuni nordice la fel de fericite.
„Organizațiile progresiste introduc beneficii precum concediu plătit nelimitat, zile pentru sănătatea mintală și programe de wellness, pentru a încuraja angajații să-și prioritizeze îngrijirea personală,” spune ea. „Aceste măsuri nu doar că reduc presiunea, dar și demonstrează că angajatorii apreciază bunăstarea generală a angajaților lor.
„Tot mai multe companii recunosc faptul că angajații odihniți și echilibrați aduc idei proaspete, abilități mai bune de rezolvare a problemelor și un angajament mai mare. Angajații încep să se simtă împuterniciți să-și ia timpul necesar fără a-și sacrifica progresul în carieră.”