Europa a folosit un arsenal de sancțiuni fără precedent împotriva Moscovei în încercarea de a slăbi economia Rusiei și de a-l forța pe Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina, iar pe măsură ce embargourile își fac simțite efectele, Moscova va râvni tot mai mult după bunurile la care nu mai are acces și care sunt esențiale pentru armată și economie, scrie Politico.
Kremlinul va încerca, de asemenea, să își refacă rezervele de bani afectate de război cu veniturile încasate în urma vânzărilor de produse sancționate, de la cărbune și petrol la caviar. Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, Moscova va încerca să încalce interdicțiile impuse prin sancțiuni internaționale.
„În țara mea, credem că totul ar trebui să fie securizat așa încât să nu există nicio posibilitate de a face contrabandă”, a spus un diplomat de top din UE. „Dar suntem realiști și știm că atunci când sunt sancțiuni sunt și persoane care vor să le evite. Este imposibil să rezolvăm absolut tot.”
De când Rusia a anexat Crimeea în 2014, ceea ce a dus la primul val de sancțiuni, Moscova a încercat să își crească independența economică, dar acest lucru nu a fost mereu posibil. Este mai ușor să faci brânză autohtonă decât să produci singur microcipuri, spre exemplu.
Asta înseamnă că Rusia va avea nevoie de tehnologie și echipament din Occident pe măsură ce sancțiunile îi afectează din ce în ce mai mult proviziile. Aceste produse sunt vitale atât pentru armată, cât și în administrația civilă, dar și pentru continuarea exporturilor de petrol și gaze în India și alte țări care nu le-au interzis.
„Rusia are nevoie disperată de cipuri, componente pentru semiconductoare și alte materii prime esențiale precum litiu, pentru a continua să producă armament și acumulatori electrici pentru uz militar”, a spus un oficial ucrainean din domeniul comercial. „Fără aceste provizii sofisticate, industria militară a Rusiei va fi, practic, schilodită”, mai spus oficialul.
Rusia este dependentă de tehnologia din Vest folosită în infrastructura extracției de petrol și gaze, ceea ce face ca interzicerea exportului de echipamente folosite în cazul gazelor naturale lichefiate (GNL) să fie o mare problemă pentru Moscova.
Moscova va încerca probabil să importe bunuri restricționate folosind noi rute comerciale și metode costisitoare pentru a evita sancțiunile occidentale.
Lista de țări la care Rusia ar putea apela este una destul de variată, ceea ce îi va permite lui Putin să găsească potențiali parteneri chiar în mijlocul Europei și nu numai.
În acest sens, un fost oficial de rang înalt al Trezoreriei Statelor Unite care s-a ocupat de sancțiuni a arătat cu degetul înspre Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Spre deosebire de Elveția și Norvegia, Turcia, care are acces la piața europeană, nu s-a alăturat regimului de sancțiuni impus de Uniunea Europeană.
Urmează apoi vecinii Rusiei din Uniunea Economică Eurasiatică, precum Belarus, Kazahstan, Armenia și Kârgâstan. Foști oficiali din serviciile de informații au spus că ar, în această regiune, comerțul obișnuit s-ar putea intensifica, un demers pe care Kazahstanul îl susține.
„Aici în Kârgâstan, rușii care lucrează în sectorul IT au venit cu duiumul”, a scris pe Twitter Kevin Limonier, profesor asociat la Institutul Francez de Geopolitică. „Dar, petrecând timp în barurile din Bișkek, am aflat că nu toți sunt aici din motive politice. Unii au 'fugit' cu aprobarea angajatorului lor pentru a evita sancțiunile”.
„Kazahstanului îi pasă de reputația sa internațională”, crede Maria Șagina, de la Institutul Internațional de Studii Strategice, pentru că își dorește încă să atragă afaceri din China și din Occident, dar „dacă unei companii din Kârgâstan nu îi pasă” că este ruptă de piața americană ar putea să intre în domeniul profitabil al evitării de sancțiuni.
Moscova ar putea să orienteze și spre Europa. În Italia, de exemplu, au fost „o grămadă de cazuri” de bunuri interzise care aproape că au fost exportate în Rusia după introducerea sancțiunilor din 2014. Nave „cu legături cu Germania, Italia, Grecia și Bulgaria” au andocat în porturile din Crimeea care erau sancționate, potrivit lui Șagina.
În plus, UE nu a fost foarte dură cu țările sau companiile care au evitat sancțiunile. După ce Siemens a livrat turbine cu gaze în Rusia în 2015 și 2016 care au ajuns în Crimeea. Procurorii i-au investigat pe unii dintre angajații Siemens, dar nu a mai apărut niciun raport cu concluziile investigației.
Moscova este nevoită să continue să exporte petrol, cărbune, minerale, cereale și alte resurse ca să își alimenteze economia de război și să își finanțeze invazia din Ucraina.
Unul dintre trucurile care sunt la dispoziția rușilor este să transfere marfa exportată de pe un vas pe altul și să spună că transportul provine dintr-o țară care nu este sancționată. Un al truc este ca navele rusești să își închidă dispozitivele de localizare pentru a-și ascunde activitatea.
Evitarea sancțiunilor ar putea deveni în curând infracțiuni în UE pentru a ușura munca guvernelor europene de a confisca activele comapniilor și persoanelor care nu respectă regulile.
Experții arată cu degetul înspre Ungaria, Bulgaria și statele balcanice care nu sunt în UE, inclusiv Serbia, o țară prietenă cu Rusia, ca fiind potențiale verigi slabe în privința respectării sancțiunilor.
În ciuda eforturilor de a preveni cazurile de evitare a sancțiunilor, sunt șanse mari ca guvernele care colaborează cu Rusia și cele care tratează subiectul sancțiunilor cu indiferență să continue să-i facă pe plac lui Putin.
Dar chiar și dacă Rusia găsește soluții pentru a continua să importe bunurile interzise de care are nevoie, Moscova va trebui să facă mari sacrifici pentru a găsi metode de evitare a sancțiunilor.