Secretara Trezoreriei americane, Janet Yellen, a încercat duminică, în cadrul unei reuniuni a liderilor G7 din India, să risipească îngrijorarea că sprijinul masiv destinat Ucrainei va fi acordat în detrimentul ajutorului acordat ţărilor în curs de dezvoltare, transmite France Presse, potrivit News.ro.
„Resping ideea unui tro” între aceste două chestiuni, care sunt, de fapt, strâns legate între ele, a declarat ea la o conferinţă de presă la Gandhinagar, în vestul Indiei, unde duminică are loc o reuniune a G7 Finanţe, înaintea unei reuniuni similare a G20 de luni şi marţi.
O „prioritate chei” este „dublarea sprijinului nostru pentru Ucrain”, deoarece „a pune capăt acestui război este în primul rând un imperativ moral. Dar este, de asemenea, cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru economia globală”, a declarat Yellen, repetând comentariile pe care le făcuse deja în noiembrie, chiar înainte de summitul G20 de la Bali.
Invadarea Ucrainei de către Rusia - doi dintre principalii grânari ai planetei - a provocat un şoc în economia globală încă de anul trecut, determinând creşterea preţurilor la alimente şi energie. Un acord privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră expiră luni, iar Moscova refuză în prezent să îl reînnoiască.
Războiul „ilegal” al Rusiei în Ucraina este una dintre cauzele recentei înrăutăţiri a gradului de îndatorare în ţările în curs de dezvoltare, a insistat duminică Yellen. Ţările G7 (Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Canada) sunt hotărâte să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a respinge invazia rusă, după cum au reiterat la începutul acestei săptămâni la Vilnius, în marja unui summit al NATO.
Insistarea pe sprijinul pentru Kiev ar putea fi, totuşi, potenţial incomodă pentru ţara gazdă a G20 din acest an, deoarece India nu a condamnat până acum invazia Rusiei în Ucraina. Multe ţări din sud sunt, de asemenea, reticente în a se poziţiona în mod deschis faţă de această problemă, comentează AFP.
Dornică să demonstreze că ţările industrializate nu-şi cruţă eforturile pentru ţările emergente, Yellen a menţionat o serie de progrese sau reforme pe diverse fronturi în domeniul ajutorului pentru dezvoltare, care vor fi discutate la summitul financiar al G20 de la Gandhinagar.
Ea a menţionat eforturile în curs de reformare a băncilor multilaterale de dezvoltare, începând cu cea mai mare dintre ele, Banca Mondială, pentru a le spori eficienţa prin adaptarea mai strânsă a ajutorului la imensa provocare a încălzirii globale.
Ea a menţionat, de asemenea, progresele înregistrate în restructurarea datoriei unor ţări precum Zambia şi a declarat că se aşteaptă ca în curând să fie finalizate dosare similare pentru Ghana şi Sri Lanka.
Summitul financiar al G20 de la Gandhinagar - un oraş nou din India, creat în anii 1960 şi denumit după eroul independenţei naţionale Gandhi - va fi, de asemenea, o ocazie de a continua negocierile în vederea încheierii unui acord internaţional privind impozitarea multinaţionalelor.
Un proiect preliminar a fost aprobat de aproape 140 de ţări sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar există încă unele obstacole.
Ajay Banga, noul preşedinte al Băncii Mondiale, şi-a exprimat săptămâna aceasta îngrijorarea cu privire la „neîncrederea profundă” dintre ţările din Nord şi Sud, „într-un moment în care trebuie să ne unim” pentru a depăşi provocările „interdependente” ale luptei împotriva sărăciei globale, criza climatică „existenţială” şi redresarea economică post-pandemică ameninţată de inflaţie şi de războiul din Ucraina.
„Frustrarea ţărilor din Sud este de înţeles. În multe privinţe, aceste ţări plătesc preţul pentru prosperitatea altor state (...). Ele sunt îngrijorate de faptul că resursele care le-au fost promise nu vor fi redirecţionate către reconstrucţia Ucraine”, a declarat el într-un articol online.
În ceea ce priveşte relaţiile dificile chino-americane, o altă linie de fractură în cadrul G20, Janet Yellen, care a vizitat China la începutul acestei luni, a declarat duminică că ar fi „prematur" să se ridice restricţiile comerciale impuse Beijingului, iniţiate de fostul preşedinte american Donald Trump.
Aceste bariere comerciale „au fost instituite pentru că aveam îngrijorări cu privire la practicile comerciale neloiale ale Chinei”, iar această problemă „persistă”, potrivit secretarei Trezoreriei americane.