Rastislav Pucovski ţine în mână un pumn de boabe de soia veștejite, de mărimea unor boabe de piper, la ferma sa din Backi Petrovac, nordul Serbiei, unde solul este afectat de lipsa precipitaţiilor, astfel că porumbul şi soia s-au uscat, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

„Totul este complet uscat. Nu ştiu cum vom vinde ce vom strânge”, a spus Pucovski, 48 de ani.

Serbia, la fel ca şi restul ţărilor din Balcani, s-a confruntat cu cea mai fierbinte vară din istorie, după valuri de căldură repetată care au dus temperaturile peste 40 de grade Celsius. Căldura, asociată cu seceta a pus presiuni pe reţelele energetice fragile din regiune, a redus nivelul rezervelor de apă şi a produs pagube culturilor agricole.

Însă, viticultorii din Balcani ar putea fi singurii care vor beneficia de pe urma acestei situaţii, pentru că vremea secetoasă a dus la creşterea concentraţiei de zahăr din struguri. În schimb, porumbul, soia, floarea-soarelui şi unele legume sunt devastate, spun fermierii.

Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 6% din Produsul Intern Brut al Serbiei. Estimările preliminare sugerează că, la porumb, producţia la hectar ar putea să scadă cu până la 20% în Serbia.

Una dintre probleme este lipsa accesului la apă. În istorie, Serbia s-a bucurat de multă ploaie, astfel că doar 1,4% din suprafaţa agricolă este irigată, arată datele Institutului naţional de statistică.

Analistul Branislav Gulan estimează că va fi nevoie de investiţii de sute de milioane de euro pentru ca Serbia să ajungă la media globală de 17% din suprafaţa agricolă irigată. Pentru acest an, Branislav Gulan estimează că veniturile fermierilor or să fie mai mici cu aproximativ 500 de milioane de euro din cauza secetei.

În ţara vecină, Bosnia-Herţegovina, este posibil ca, din cauza secetei, producţia de porumb la hectar să se reducă la jumătate, până la 4,5-5 tone, estimează Dragan Mandic, expert la Institutul pentru Agricultură.

Dejan Jovanovic, un fermier din regiunea Bijeljina, spune că porumbul său a fost devastat. „Frunzele porumbului sunt de culoare albă, iar boabele sunt minuscule”, explică Dejan Jovanovic.

Vremea fierbinte a modificat în mod drastic şi culesul viei în Balcani, în acest an. Producătorii au fost forţaţi să culeagă strugurii mai devreme decât de obicei. Unele recolte vor fi mai mici, cantitativ, dar calitatea va fi mai bună, spun producătorii.

În regiunea Ilok, din estul Croaţiei, viticultorii au început să culeagă strugurii în timpul nopţii pentru că fermentează prea repede dacă sunt culeşi în timpul zilei.

„Este mai bine să îi recoltăm noaptea pentru că nu este atât de cald”, spune Darko Sili, în timp ce conduce un utilaj de recoltare a strugurilor prin şirurile de vie.

Recoltatul din acest an se va încheia cu aproape o lună mai devreme decât de obicei şi producţia ar putea fi cu până la 30% mai mică din cauza secetei, menţionează şi Vesna Stajner, purtătoare de cuvânt la podgoria Ilocki Podrumi.

În Kosovo, culesul viei a început în august, cu o lună mai devreme decât anul trecut. Proprietarii de vii spun că au avut probleme în a găsi culegători atât de devreme în timpul sezonului.

„Nici măcar străbunicii noştri nu îşi amintesc ca strugurii să fie culeşi atât de devreme”, afirmă Nebi Duraj, responsabil la podgoria Stone Castle, din apropiere de oraşul Rahovec. Există însă şi o parte bună. „Este ca şi cum ai mânca zahăr”, spune un culegător în vârstă de 60 de ani în timp ce gustă strugurii albi.

Duraj subliniază că în acest an calitatea vinului va fi mai bună, datorită conţinutului mare de zahăr, care se transformă în alcool.

„În următorii ani, atunci când veţi căuta un vin, cereţi unul din 2024”, recomandă Nebi Duraj.