Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis luni, 27 ianuarie, că unui șofer i se poate deschide un dosar penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive” dacă analizele atestă că avea acele substanțe în corp, dar și dacă se demonstrează că prezența acelor substanțe în corp i-au afectat capacitatea de a conduce.
Până la decizia ÎCCJ, șoferii se alegeau cu dosar penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive” doar dacă analizele atestau că aveau acele substanțe în corp.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”; potrivit minutei deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Digi24.ro a stat de vorbă cu Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, cercetător în Marea Britanie și, în același timp, o voce importantă a societății civile în acest domeniu, pentru a înțelege care sunt efectele deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„În primul rând, trebuie menționat clar că această decizie nu aduce niciun fel de prag, cum e la alcool. Nu e o legalizare a condusului sub influență. Ce face această decizie este să constate următoarea realitate: dacă ai orice fel de reziduu, particulă microscopică infimă de substanță în corp, nu înseamnă automat că acea cantitate îți afectează abilitățile de a conduce. Fie că vorbim despre tratamente medicamentuase, consum mai vechi de substanțe, nu înseamnă că mergi la închisoare sau că trebuie să fii pedepsit penal”, a subliniat expertul consultat de Digi24.ro.
Zaha subliniază că instanțele vor fi obligate să țină cont de o expertiză medico-legală, bazată pe analize de sânge și care va analiza informații precum: care sunt cantitățile de substanță din corp, când a fost șoferul oprit, când a consumat, cât a durat până a fost dus la INML, etc.
„Pe fondul rezultatului analizelor se fac calcule de laborator prin proceduri destul de tehnice (...) Dacă în analiza de sânge îți iese o anumită concentrație, se face o inginerie inversă să ajungem la concluzia dacă concentrația pe care o aveai când erai oprit era de natură să îți afecteze capacitatea de a conduce sau nu (...) La momentul actual, nu există o procedură unitară la nivelul institutelor de medicină legală din țară”, a adăugat Vlad Zaha.
Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Sintagma „sub influența” a ridicat, însă, semne de întrebare în rândul cetățenilor, specialiștilor în drept și al experților criminologi.
Controversele s-au amplificat odată ce Poliția Rutieră a început să testeze șoferii în trafic. În această vară, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care șoferii care refuză testarea sau ies pozitiv la alcool sau substanțe psihoactive au automat permisul reținut. Documentul este restituit dacă nu primesc rezultatele analizelor în termen de 72 de ore de la recoltare.
În urmă cu trei ani, tot Înalta Curte arăta că este suficient să fie depistată o urmă de substanță în corp pentru a concluziona că persoana respectivă se află „sub influența”.
Au existat situații în care persoane au fost acuzate de condus sub influența substanțelor psihoactive, deși consumul efectiv de substanțe interzise s-a petrecut cu câteva zile înainte ca șoferii să se urce la volan.
Dilema juridică ajunsă pe masa judecătorilor ICCJ a fost lansată într-un dosar care vizează cazul unui șofer depistat „sub influența drogurilor” cu un „metabolit inactiv al cocainei”. Legiștii au constatat că substanța și-a pierdut efectul în momentul în care șoferul a fost oprit în trafic.
Au existat și cazuri în care testele poliției au dat rezultate fals-pozitive și au indicat prezența substanțelor psihoactive în situații în care persoanele respective au consumat medicamente, cum ar fi Paracetamol, după cum a reieșit dintr-o anchetă publicată de Snoop.ro.
În situațiile descrise mai sus, este vorba de cantități „infime” descoperite în corpul șoferilor, iar experții subliniază că „nu există o influențare a capacităților și reacțiilor conducătorului de vehicule”.