A apărut o nouă controversă în ceea ce privește Paștele. La începutul săptămânii mari, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi, ambii apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut duminică prin postări pe rețelele sociale ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții. La această poziție a aderat și Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, care a declarat că Biserica Ortodoxă Română ar trebui să sărbătorească Paștele în același timp cu țările din Vest, după calendarul gregorian. Însă Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a transmis că se opune unei astfel de situații, precizând: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Au alții Sfântă Lumină? N-au. Toți se adună la lumina ortodocșilor și strigă Adevărata Lumină a ortodocșilor. Dar nu îndrăznesc să vină că e greu la ortodocși”. Separat, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat luni cererea ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii drept „ideal absolut dezirabil”, dar a adăugat că decizia depinde de celelalte biserici ortodoxe.

Paştele se sărbătoreşte diferit spre deosebire de data Naşterii lui Iisus Hristos, de pe 25 decembrie. De-a lungul timpului, mulți s-au întrebat de ce catolicii şi ortodocşii sărbătoresc Paştele la date diferite.

Sărbătoarea Paştelui variază în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest calcul intră şi data sărbătorii ebraice Pesah, care aminteşte de eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise.

Biserica Ortodoxă Română păstrează recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325 după Hristos, care spune că Sărbătoarea Învierii Domnului nu trebuie să coincidă cu Pesah-ul şi să fie consecutivă acesteia. Mai exact, ortodocşii au ca reper luna plină astronomică, în timp ce catolicii stabilesc prima lună plină de după echinocţiu după o serie de calcule sincronizate cu tabele ecleziastice.

Biserica Ortodoxă folosește o metodă de calcul bazată pe calendarul iulian, ân timp ce Biserica Catolică folosește  metodă de calcul bazată pe calendarul gregorian.

Până la Marea Schismă, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.

Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

În ultimii ani, inclusiv anul trecut, Papa Francisc, a reitrat ideea unei date comune pentru Paște. „Trebuie să ne punem de acord. Biserica Catolică este dispusă, din timpul lui Paul al VI-lea, să adopte o dată fixă şi să renunţe la prima duminică după luna plină de după echinocţiul de primăvară”, declara suveranul Pontif în 2015. Constatând că fenomenul de Lună Plină se produce tot mai târziu în timpul anului, Papa Francisc făcea atunci şi o glumă: „În 60 de ani riscăm să sărbătorim Paştele în luna august”. 

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi, ambii apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut duminică prin postări pe rețelele sociale ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.

Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat. Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia). Cu toate astea, mergem cu rușii - și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, a scris Teodor Baconschi, care în trecut a deținut și funcția de ambasador al României la Vatican.

La rândul său, Adrian Papahagi a anunțat că va cere organelor colective de conducere ale BOR modificarea datei sărbătorii pascale, spunând că actualala decalare e o problemă pentru românii din diasporă, care nu pot beneficia de zilele libere acordate de paștele catolic.

„După Paști, voi iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian (de care oricum ține seama Crăciunul) astfel încât să sărbătorim Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice. Acest decalaj de calendar e foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident, dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu. N-au decât să ne urmeze exemplul și grecii, bulgarii și ceilalți, dacă vor comuniune”, a scris Adrian Papahagi pe pagina personală de Facebook. 

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, susține că ar fi minunat dacă Biserica Ortodoxă Română (BOR) ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale și s-ar sărbători Paștile în comuniune cu țările din Vest, după calendarul gregorian.

Întrebat, luni, de jurnaliștii publicației Cluj24, în cadrul mesajului și Pastoralei de Paști transmise de la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, despre demersul universitarului Adrian Papahagi de la UBB, care a anunțat că va pleda pe lângă Sfântul Sinod al BOR să calculeze și Paștile, nu doar Crăciunul, după calendarul gregorian, astfel încât Învierea Mântuitorului Iisus Hristos să se celebreze împreună cu credincioșii din Vest, mitropolitul Clujului a răspuns că și-ar dori din tot sufletul să se poată repara calendarul.

„Trebuie să ne aducem aminte că în 1922 Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă. Constatând că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștile pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi. 

Sigur că am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul și apreciem demersul profesorului Papahagi. Necazul este că în 1922, demersul corect al Bisericii Ortodoxe a fost judecat așa cum nu trebuie și o minoritate, mai ales din Moldova, s-a despărțit de biserică și sunt acum așa numită Biserică Stilistă. Tare greu este să te lupți cu ignoranța. Ar fi minunat dacă s-ar reuși acest lucru și s-ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale, pentru că celelalte sărbători cu dată fixă, cum este Crăciunul, le ținem pe stil nou, doar cele legate de Paști le ținem pe stil vechi.

Dreapta credință e importantă. Patriarhia Ierusalimului este pe stil vechi, iar noi, ortodocșii, sărbătorim Paștile pe stil vechi, iar sfânta lumină la Ierusalim la aceste Paști pe stil vechi coboară. Eu cred că și dacă am sărbători pe stil nou și am fi în comuniune cu țările din Vest, eu cred că tot sfânta lumină ar coborî, datorită credinței noastre la Paști. Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare”, a spus IPS Andrei Andreicuț.

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, despre propunerea fostului ministru Teodor Baconschi ca ortodocşii să să celebreze Paştele în aceeaşi zi cu catolicii şi protestanţii. 

„Cred că nu ştie ce spune. Noi respectăm toate cele trei condiţii de la Sinodul I Ecumenic înscrise într-un canon al sărbătoririi Paştelui. Adică să fie după echinocţiul de primăvară, după Paştele evreilor şi după Lună plină. Dacă una din aceste condiţii nu se împlinește, se amână o lună ca să fie toate împlinite. De aceea, perioada la care variază data Paştelui este de 5 săptămâni. 

Catolicii, în primul rând, au uneori Paştele înainte de Paştele evreilor. Adevărat este că noi sărbătorim Paştele după calendarul neîndreptat, că aşa a hotărât Sinodul de la 1923 de la Constantinopol, când s-a îndreptat calendarul în partea de răsărit. În partea de apus, a îndreptat calendarul în secolul al XVII-lea”, a afirmat Arhiepiscopul Tomisului, potrivit info-sud-est.ro.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a spus că Paştele adevărat este „acolo unde vine Sfânta Lumină”, iar „catolicii nu au Sfânta Lumină”.  „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Alţii? N-au. Toţi se adună la lumina ortodocşilor şi strigă adevărata lumină a ortodocşilor. Dar nu îndrăznesc să vină, că e greu la ortodocşi, că sunt posturi mari, aspre, metanii, rânduieli de slujbă mai lungi. Le place să proclame într-un cuvânt. Dar e greu să ţii rânduiala, căci cere jertfă multă. Totul este simbol. Au lumină materială, Lumina care coboară la noi e realitatea, nu-i simbol. În sfârşit, nu vreau să-i judec, că nu-i treaba mea, doar îi compătimesc”, a mai spus IPS Teodosie. 

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat luni cererea unor personalități ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii drept „ideal absolut dezirabil”, dar a adăugat că decizia depinde de celelalte biserici ortodoxe. „Soluționarea acestei probleme, care nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox”, a spus Bănescu într-un comunicat de presă.

„În legătură cu propunerea exprimată de mai mulți intelectuali creștini, real și onest implicați în viața Bisericii, propunere legată de discutarea la nivel sinodal pe marginea problemei sărbătoririi Paștelui la o dată comună în toată lumea creștină, vă rog să primiți următoarele precizări: Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.

Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.

Este de menționat că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.

Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedonia). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.

Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.

Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.

Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:

1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia”, se arată în comunicatul purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.

Deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.