Saturn își consolidează poziția de „rege al lunilor” în fața lui Jupiter, după ce astronomii au descoperit 128 de noi sateliți naturali în jurul planetei. Cu un total de 274 de luni, aproape dublu față de toate celelalte planete din sistemul solar la un loc, Saturn devine detașat cel mai prolific corp ceresc în ceea ce privește numărul de sateliți. Descoperirile au fost realizate de o echipă de cercetători care au folosit o tehnică ce permite detectarea obiectelor mici și îndepărtate prin combinarea mai multor imagini succesive ale cerului. Noile luni au fost confirmate oficial de Uniunea Astronomică Internațională și urmează să primească nume inspirate din mitologiile galică, nordică și inuită, informează The Guardian.
Până de curând, titlul de „rege al lunilor” era deținut de Jupiter, însă Saturn a ajuns acum la un total de 274 de luni, aproape dublu față de toate celelalte planete combinate. Echipa de cercetători, care anterior identificase 62 de luni saturniene folosind telescopul Canada-France-Hawaii, a observat indicii subtile că ar putea exista și altele, ceea ce i-a determinat să efectueze observații suplimentare în 2023.
„Și, într-adevăr, am descoperit 128 de luni noi”, a declarat dr. Edward Ashton, cercetător postdoctoral la Institutul de Astronomie și Astrofizică din cadrul Academiei Sinica din Taiwan, adăugând că „pe baza proiecțiilor noastre, nu cred că Jupiter va putea vreodată să recupereze acest decalaj.
În prezent, Jupiter are 95 de luni cu orbite confirmate (date valabile la 5 februarie 2024).
Noile luni au fost recunoscute oficial de Uniunea Astronomică Internațională săptămâna aceasta și, pentru moment, au fost atribuite serii de numere și litere. În viitor, ele vor primi nume inspirate din mitologiile galică, nordică și inuită canadiană, în conformitate cu tradiția pentru denumirea lunilor saturniene. Majoritatea noilor luni fac parte din grupul nordic, ceea ce înseamnă că astronomii vor trebui să caute nume printre numeroasele divinități obscure ale vikingilor.
Lunile au fost identificate folosind tehnica „shift and stack”, prin care astronomii capturează imagini succesive ce urmăresc traiectoria unei luni pe cer și le combină pentru a face obiectul suficient de luminos încât să poată fi detectat. Toate cele 128 de noi luni sunt „luni neregulate” – obiecte de formă neregulată, asemănătoare unor cartofi, având doar câțiva kilometri în diametru. Creșterea numărului acestor corpuri cerești ridică întrebări legate de ceea ce poate fi considerat, în mod oficial, o lună.
„Nu cred că există o definiție clară a ceea ce este considerat o lună. Ar trebui să existe una”, a spus Ashton. Totuși, el a adăugat că echipa sa s-ar putea să fi atins limita actuală a tehnologiei în ceea ce privește detectarea lunilor – cel puțin pentru moment.
„Cu tehnologia actuală, nu cred că putem obține rezultate semnificativ mai bune decât ceea ce am realizat deja pentru lunile din jurul lui Saturn, Uranus și Neptun”, a explicat Ashton.
Observații mai detaliate ale acestui număr mare de luni mici ar putea oferi oamenilor de știință indicii despre o perioadă turbulentă din istoria timpurie a sistemului solar, când planetele migrau pe orbite instabile și coliziunile erau frecvente. Noile luni sunt grupate în ciorchini, sugerând că multe dintre ele sunt fragmente ale unor corpuri mult mai mari care s-au ciocnit și au fost distruse în ultimele 100 de milioane de ani. Toate aceste luni au orbite mari, eliptice, înclinate față de lunile situate mai aproape de planetă.
„Ele sunt, cel mai probabil, fragmente ale unui număr mai mic de luni capturate inițial, care au fost distruse prin coliziuni violente, fie cu alte luni saturniene, fie cu comete care au trecut prin apropiere”, a explicat profesorul Brett Gladman, astronom la Universitatea British Columbia.
Studierea dinamicii numeroaselor luni ale lui Saturn ar putea ajuta, de asemenea, la elucidarea originii inelelor planetei, despre care oamenii de știință sugerează că ar putea fi rezultatul destrămării unei luni sub influența gravitației saturniene.
În altă ordine de idei, sonda spațială Hera a Agenției Spațiale Europene va efectua miercuri un survol al planetei Marte și va trece la o distanță de aproximativ 300 km de cea mai mică și mai îndepărtată lună a sa, Deimos. Această lună, care are un diametru de aproximativ 11 km, este considerată fie rezultatul unui impact uriaș asupra lui Marte, fie un asteroid capturat în orbita planetei roșii. Hera va fotografia și luna mai mare a lui Marte, Phobos, înainte de a-și continua misiunea spre asteroidul Dimorphos, care a fost lovit intenționat de o sondă NASA în urmă cu trei ani.
După ce va ajunge la asteroid, Hera va efectua un studiu detaliat al impactului, pentru a ajuta la dezvoltarea tehnologiilor care ar putea devia în viitor asteroizii periculoși ce ar putea intra pe o traiectorie de coliziune cu Pământul.