Șase soldați ruși care au fugit de războiul din Ucraina au primit vize temporare în timp ce solicitau azil politic în Franța, în ceea ce activiștii pentru drepturile omului descriu ca fiind primul caz important în care un grup de dezertori este admis într-o țară UE, potrivit The Guardian.

Bărbații au ajuns la Paris cu zboruri separate în ultimele luni, după ce inițial au fugit din Rusia în Kazahstan în 2022 și 2023, potrivit unei organizații care asistă soldații fugari și a relatărilor dezertorilor.

„Când am aterizat în Franța, a fost prima dată când am putut respira pe deplin. Am simțit un sentiment de calm și libertate ... ce era mai rău era în spatele meu”, a declarat Alexander, un fost soldat rus sub contract care a fost trimis în Ucraina și a dezertat în vara anului 2023, într-un interviu pentru The Guardian.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinele de luptă, spun activiștii pentru drepturile omului și grupurile care ajută soldații să fugă.

Însă Occidentul s-a confruntat mult timp cu dilema de a accepta sau nu soldații ruși care dezertează, cu întrebări persistente legat de cum să fie tratați: ca eroi, potențiale riscuri de securitate sau criminali de război. Deși UE și statele sale membre au discutat public despre oferirea de azil dezertorilor ruși, nu s-a ajuns la nicio decizie și s-a dovedit dificil pentru dezertori să obțină azil.

„Este pentru prima dată când o țară din UE lasă să intre un grup de dezertori care nu aveau documente de călătorie sau pașapoarte străine”, a declarat Ivan Chuviliaev, purtător de cuvânt al Go By The Forest, un grup care ajută soldații ruși să dezerteze și care a lucrat la cazul celor șase soldați.

Neputând călători în Europa și confruntându-se cu perspectiva unei încarcerări pe termen lung acasă, majoritatea dezertorilor au fugit în țările care se învecinează cu Rusia, cum ar fi Armenia și Kazahstan, unde puteau intra fără pașaport, dar rămâneau blocați fără posibilitatea de a călători mai departe.

Moscova a depus eforturi considerabile pentru a le da de urmă. A existat un număr tot mai mare de incidente în care dezertori ascunși în țări post-sovietice aflate la îndemâna Kremlinului au fost răpiți sau deportați înapoi în Rusia. Situația lor precară a determinat apeluri tot mai puternice din partea activiștilor anti-război pentru a le oferi soldaților un adăpost sigur, permițându-le să se refugieze în Occident.

„În Kazahstan, nu te poți simți niciodată în siguranță; trebuie doar să ții capul plecat”, a declarat Alexander, care a descris cum a trăit fără cartelă SIM sau cont bancar pentru a evita să fie urmărit de Rusia. Din Kazahstan, Alexander a început să administreze un canal anonim pe YouTube, îndemnând alți soldați să dezerteze.

Susținătorii anti-război precum Chuviliaev cred acum că disponibilitatea Franței de a admite dezertori ar putea crea un precedent și ar putea trimite un semnal puternic altor națiuni occidentale, pentru a accelera procesul.

„Decizia Franței este rezultatul unei ample colaborări între autoritățile franceze și un grup de organizații pentru drepturile omului”, a declarat Chuviliaev, a cărui organizație a ajutat peste 2.000 de soldați să fugă în străinătate.

„Sperăm că acest lucru marchează începutul pentru ca mai mulți dezertori să fie lăsați să intre în Europa”, a adăugat el.

Chuviliaev a spus că fiecare dintre dezertori a fost verificat meticulos timp de luni de zile pentru „poziția puternică și consecventă împotriva războiului” înainte de a fi lăsat să intre în Franța.

„Înțelegem că există temeri în Occident că unii ar putea să nu fie cine spun că sunt”, a spus el.

Printre cei cărora li s-au acordat vize temporare se numără bărbați care au luptat în războiul împotriva Ucrainei, precum și recruți și ofițeri care au reușit să evite să fie trimiși pe linia frontului.

Chuviliaev a crezut că sosirea lor în Franța ar putea servi drept stimulent pentru alți ruși să dezerteze din armată.

„Pentru cineva care se gândește să dezerteze, este esențial să își imagineze un viitor într-o țară liberă, mai degrabă decât să se confrunte cu închisoarea sau cu o existență precară într-o națiune de la granița cu Rusia, trăind în permanență cu teama de deportare”, a spus el.

Kremlinul și-a intensificat recent eforturile de reprimare a dezertării, urmărind și încarcerând soldați în țară și în străinătate, în încercarea de a-și satisface nevoia constantă de oameni în Ucraina. Pentru a descuraja dezertarea, Putin a semnat o serie de legi care înăspresc pedepsele, inclusiv pedepse cu închisoarea de până la 15 ani și confiscarea bunurilor soldaților care fug.

Au existat, de asemenea, numeroase relatări în media dar și relatări personale despre așa-numitele „găuri și gropi”, subsoluri în care ofițerii și soldații obișnuiți sunt ținuți zile întregi împotriva voinței lor pentru refuzul de a lupta.

Postul independent de știri Mediazone a relatat că autoritățile au inițiat cel puțin 7.400 de procese în ultimii doi ani împotriva soldaților ruși acuzați că și-au abandonat unitățile fără permisie. Este posibil ca cifrele reale să fie mai mari, având în vedere încercările sistematice ale Kremlinului de a ascunde informații despre armată.

Rusia a urmărit, de asemenea, dezertorii ascunși în străinătate, făcând presiuni asupra țărilor de pe orbita sa geopolitică să îi predea. În decembrie 2022, Kazahstanul a deportat un ofițer de informații rus, Mikhail Zhilin, care dezertase. În martie 2023, un tribunal rus l-a condamnat pe Zhilin la șase ani și jumătate de închisoare.

Unii dezertori au avut parte de rezultate mai grave. În februarie, Maksim Kuzminov, un pilot rus care dezertase în Ucraina, a fost împușcat în fața apartamentului său din orașul balnear Alicante din Spania, unde locuia, într-o operațiune atribuită pe scară largă serviciilor de informații ruse.

Conștient de cât de departe este dispusă să meargă Rusia pentru a pedepsi dezertorii, Alexander și-a exprimat speranța de a ajuta mai mulți foști soldați să se mute în vest.

„Știu prin ce trec acei oameni. Nu-i putem dezamăgi”.