Scumpirile din ultimul an au redus drastic bugetul românilor. În cele mai sărace zone din țară, oamenii pun pe foc gunoi, ca să-și încălzească locuințele. Firmele de salubritate spun că multe deșeuri din plastic nu mai ajung în stațiile de sortare, ci în sobe. Arderea deșeurilor este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea. Nu în ultimul rând, efectele asupra sănătății oamenilor pot fi dramatice. Pe de altă parte, și în orașe oamenii au început să ocolească marile centre comerciale și se îndreaptă tot mai mult către piețele si magazinele cu îmbrăcăminte și încălțăminte la mâna a doua.

Pe ulițele unui sat din Bihor coșurile fumegă doar din loc în loc, semn că localnicii fac economie, după ce lemnul s-a scumpit și e din ce în ce mai greu de găsit.

- Mai bine luăm mâncare de banii ăia, spune o femeie.

- Și atunci pe foc aruncați ce găsiți?

- Da, normal, ce găsim pe afară.

- Aruncați și flacoane?

- Și flacoane, și încălțăminte, ce nu trebuie, explică ea.

Primăriile au început acțiuni de informare a cetățenilor cu privire la pericolul arderii deșeurilor, atât pentru sănătate, cât și pentru propriul buzunar.

„Noi am încercat să le explicăm cât de toxic e pentru mediu și cât de toxic e și pentru ei. Se depun pe sobă, pe coș și sunt nenumărate probleme și am avut și situații în care casa a ars din cauza coșului înfundat cu tot felul de deșeuri pe care le-au ars pe sobă”, spune Cristian Paul, primarul comunei Lăzăreni.

„Am dat foc la gunoaiele alea, flacoanele. Și ne-o prins apoi. Era să ne dea amendă”, mărturisește un localnic.

În primăvara acestui an, pedepsele pentru arderea și îngroparea deșeurilor au fost înăsprite.

Arderea deșeurilor se pedepsește începând cu acest an cu până la cinci ani de închisoare. În acest fel, autoritățile încearcă să descurajeze acele practici din zonele sărace ale României, prin care sunt recuperate metale sau se încearcă evitarea costurilor de reciclare.

Și firmele de salubritate trag un semnal de alarmă cu privire la practica arderii deșeurilor. Paradoxal, chiar și în gospodăriile cu contracte de salubritate, care ar putea beneficia de ridicarea gratuită a deșeurilor reciclabile, arderea lor este încă o metodă curentă.

„În foarte multe zone rurale am observat că nu mai colectăm deșeuri reciclabile și atunci e probabil că oamenii din zonă ard aceste deșeuri. Ele au un efect toxic dacă sunt arse”, spune Eva Szutor, responsabil de mediu al unei firme de salubritate.

Prin arderea plasticului se elimină dioxină, un compus cancerigen, care poate afecta sănătatea celor care îl inhalează. O problemă în orașe în timpul sezonului rece este și folosirea cărbunelui pentru încălzirea locuințelor, o variantă mai ieftină decât lemnul, dar mult mai poluantă.

Scumpirile din ultimul an au redus drastic bugetul românilor și pentru haine noi. Oamenii ocolesc marile centre comerciale și se îndreaptă tot mai mult către piețele si magazinele cu îmbrăcăminte și încălțăminte la mâna a doua.

„Haideți că e ofertă mare astăzi la noi” - își face reclamă un comerciant în piața de vechituri de la Cluj-Napoca.

„Zece, zece (lei) tot ce găsiți pe mese” - își îndeamnă mușterii o altă comerciantă.

Hainele sunt la mare căutare în piaţa de vechituri din Cluj-Napoca. Comercianții vând articole vestimentare la prețuri infime comparativ cu cele din magazine.

O pereche de pantaloni care în mall costă cel puțin 150 de lei, în piața de vechituri se vând cu doar 10 lei.

„Numai haine de calitate, prețuri imbatabile, 30-40-50 lei. Chiar sunt pentru tot buzunarul”, arată un alt comerciant vorbind despre marfa sa..

„Sunt produse second-hand. Le aducem la piață și vindem de obicei polare și geci pe aici”, explică un altul, care recunoaște că vânzarea merge destul de bine.

Pe lângâ haine şi încălţăminte, cei care vin aici găsesc aproape orice.

„Cosmetice, rechizite, jucării. Astea (fulare - n.r.) sunt croșetate, le am 3 lei sau două la 5, asta e preț general. În capăt am mănuși noi la 10 lei, mănuși la 5”, spune un alt vânzător întâlnit în piață.

Comercianţii spun că vânzările merg mai bine ca niciodată. Din cauza scumpirilor, oamenii ocolesc marile magazine şi se reorientează spre produsele artizanale sau la mâna a doua.

Cum vi se par prețurile în magazine în ultima perioadă? întrebăm câțiva clienți.

„În ultima perioadă mi se par extrem de mari și de aceea încerc să caut haine din outleturi sau second-uri sau în piață”, spune o tânără.

„Destul de mici. Foarte mici chiar. 10 lei un hanorac sau o geacă 15 lei”, constată un tânăr uitându-se la prețurile din piață.

„Acum la cât sunt de scumpe toate în magazine preferăm să le spălăm pe astea și să le folosim. Pentru ce ne trebuie la țară sunt foarte bune!” spune op femeie.

Clienți sunt mulți, la fel și comercianți. Numărul acestora din urmă a crescut în ultima perioadă. Pentru a obține un venit în plus, tot mai mulți oameni vin să-și vândă lucrurile de care nu mai au nevoie.