Preşedintele Emmanuel Macron va conduce începând de luni o Franţă transformată, după alegerile legislative în urma cărora partidul său a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională, deschizând o perioadă de incertitudine şi instabilitate, relatează o analiză AFP, citată de Agerpres.
„La mai puţin de două luni după realegerea lui Emmanuel Macron, votul francezilor în cel de-al doilea tur al alegerilor legislative îl privează pe preşedintele Republicii (Franceze) de control asupra Adunării Naţionale”, rezumă în editorialul său publicaţia catolică La Croix.
„Salt în necunoscut”, titrează la rândul său în editorial cotidianul de dreapta Le Figaro. „Franţa a votat şi l-a pedepsit pe Macron”, potrivit publicaţiei germane Spiegel.
Coaliţia preşedintelui francez s-a clasat pe primul loc, însă fără majoritate absolută şi mai mulţi piloni ai guvernului condus de Elisabeth Borne, care au candidat și au fost înfrânţi.
Nicio formaţiune nu este în măsură să domine, în urma acestor alegeri marcate de o ascensiune a extremei drepte şi de confirmarea scindării peisajului politic al Franţei în trei blocuri:
Şi, între centru şi extrema dreapta se află dreapta clasică, Les Républicains (Republicanii, LR), slăbiţi, dar încă în picioare şi care se vor afla într-o poziţie de arbitru.
În mod concret, fie coaliţia Ensemble! a lui Emmanuel Macron încheie o înţelegere cu alte partide, asemenea acordurilor din guvernul Germaniei, fie negociază punctual, în funcţie de legile pe care vrea să le adopte, însă cu cât este mai mare numărul de deputaţi care lipsesc pentru a atinge majoritatea de 289, cu atât este mai dificil.
Însă unele voci ar putea îndemna la încheierea unui acord cu guvernul, cum este cea a fostului ministru de dreapta Jean-Francois Cope, care susţine că un „pact de guvernare este vital între Macron şi LR pentru a lupta împotriva ascensiunii extremelor”. O alianţă între deputaţii Ensemble! şi cei din LR ar permite formarea unei majorităţi absolute.
Această panoramă plasează Parlamentul în centrul jocului politic francez, o premieră în cea de-a V-a Republică, un regim prezidenţial creat de generalul De Gaulle în 1958 anume pentru a evita instabilitatea regimului parlamentar care era cea de-a IV-a Republică.
Franţa „face un salt în necunoscutul politic. Seism în Adunarea Naţională: batalioane gălăgioase şi certăreţe se vor instala de o parte şi de alta a hemiciclului şi îl vor transforma într-un ceaun clocotind de pasiuni. Aceasta este fizionomia dezbaterii noastre democratice care va fi profund afectată”, anticipează Le Figaro.
„Preşedintele recent ales se confruntă acum cu incertitudinea privind alianţele pe care le va încheia pentru a face să fie adoptate reformele sale cheie în această vară”, potrivit cotidianului britanic The Guardian.
„Eşecul lui Emmanuel Macron inaugurează o configuraţie foarte conflictuală în Adunarea Naţională”, prognozează la rândul său publicaţia spaniolă El Pais.
Pentru preşedintele Macron şi anturajul său, este necesar să se consolideze o forţă politică parlamentară, pentru a putea măcar spera să fie votate aceste texte legislative.
„Palma” primită de Macron îi va „complica” președinția „într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări fundamentale, produse de războiul din Ucraina”, scrie și The Washington Post.
Separat, The New York Times titrează că „pentru prima dată în douăzeci de ani, un președinte reales nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Adunarea Națională”. Prin urmare, Emmanuel Macron ar trebui să poată obține să fie adoptate în continuare câteva proiecte de lege, dar partidul său, LREM, va fi mult mai dependent de aliații centriști, în special pentru a trece proiecte contestate, precum reforma pensiilor.
Emmanuel Macron a pierdut majoritatea în parlament și este acum prins și strâns într-un clește format din extrema stânga și extrema dreaptă, indică și cotidianul francez Libération.
„Vom începe chiar de mâine (luni) să lucrăm pentru a construi o majoritate de acţiune”, a declarat Elisabeth Borne duminică seara, estimând că „nu există alternativă pentru o astfel de majoritate pentru a garanta stabilitatea”. Va fi necesar „să se ajungă la compromisurile potrivite”, a adăugat aceasta.
Încă de duminică seara, toate partidele, de la stânga la extrema dreaptă şi-au proclamat "responsabilitatea", dând de înţeles că nu vor fi sistematic în opoziţie pentru a bloca guvernul, ci că sunt deschise să negocieze.
Mandatul pe cinci ani al deputaţilor francezi începe oficial miercuri.
Citește și: Roxana Mărăcineanu a fost învinsă de o fostă cameristă la alegerile legislative din Franța