Vânzările la antidepresive și numărul de consultații la psiholog au crescut în mod dramatic în Rusia, de când armata lui Putin a invadat Ucraina în februarie. O stare de anxietate a pus stăpânire pe tot mai mulți ruși, tot mai îngrijorați de un conflict pe care, inițial, s-au străduit să-l ignore, relatează AFP, citat de Agerpres.

Anunţul de mobilizare a sute de mii de rezervişti, în septembrie, a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Kremlinului, ce agită ameninţarea nucleară, amplifică teama.

După anunţarea începerii războiului, pe 24 februarie, „timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens”, spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci „nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii” săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată.

Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează „deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după Al Doilea Război Mondial”, vecinii studentei au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor.

La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt „stresaţi”, un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului.

O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape 9 ruşi din 10 se declarau „îngrijoraţi” de situaţia legată de Ucraina.

În această situație, cheltuielile pentru medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut.

Au crescut şi cererile de consultații la psihologi. De exemplu, serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale.

Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce critică invadarea Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. „Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut”, spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era „încântat şi mândru” de ţara sa.

„Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii, toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor”, rezumă un neurolog din Moscova, care, la rândul său, a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie.

Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi „s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine”, întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog.

La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau „pentru negocieri cu guvernul de la Kiev”, cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada.

Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează, astfel, că o parte dintre soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi „inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism”. „Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp”, concluzionează ea.