Rusia a pus-o pe Jamala, câștigătoarea ucraineană a Eurovision, pe lista sa de persoane căutate și urmărite sub acuzația că a răspândit informații false despre armata rusă, scrie BBC.

Cântăreața, al cărei nume real este Susana Jamaladinova, este acuzată că a răspândit informații false despre forțele armate ruse.

Kremlinul face adesea astfel de acuzații față de cei care împărtășesc detalii despre invazia Rusiei în Ucraina, care intră în conflict cu linia sa oficială de comunicare. Jamala a criticat deschis invazia Rusiei în Ucraina.

Jamala a fost pusă luna trecută pe lista de persoane urmărite, potrivit site-ului rus independent pentru drepturile omului Mediazona. Abia luni au fost făcute publice detaliile înregistrării ei pe această listă.

Canalul Telegram de știri de ultimă oră din Rusia, Shot, a susținut că Jamala a fost pusă pe listă pentru postarea de informații „false” despre atrocitățile din orașul ucrainean Bucha în 2022. Kremlinul a negat responsabilitatea pentru masacrul care a avut loc acolo în timp ce trupele ruse erau la periferia Kievului, deși sunt dovezi că rușii au săvârșit acele fapte.

Jamala, care se află în prezent în Australia, a reacționat la informația că e pe lista Rusiei postând o fotografie cu ea în fața Operei din Sydney.

În vârstă de 40 de ani, Jamala a fugit din Ucraina împreună cu familia după ce Rusia i-a invadat țara.

În 2016, Ucraina a câştigat finala concursului Eurovision 2016, cu piesa ”1944”, interpretată de Jamala, cântăreaţă de etnie tătară. Cântecul ”1944” are o mare încărcătură politică şi nu este o piesă ”tipică” pentru concursul Eurovision - versurile sale conţin referiri la Stalin, Peninsula Crimeea şi acuzaţii de epurare etnică.

 Cântecul ucrainean a supărat autorităţile din Rusia, ţară care a anexat Peninsula Crimeea, teritoriu ce aparținea Ucrainei, în urma unui referendum controversat, în 2014, în contextul creşterii tensiunilor dintre cele două state şi al războiului civil din estul Ucrainei. 

Textul în engleză al piesei este scris chiar de Jamala, fiind inspirat din amintirile străbunicii sale, deportată cu cei cinci copii din Crimeea, alături de alți circa 240.000 de tătari.

Oficiali politici de la Moscova și din Crimeea au protestat faţă de această alegere destinată, potrivit lor, să denigreze Rusia, după ce aceasta a anexat, în martie 2014, peninsula ucraineană Crimeea. Piesa, o combinaţie între muzica pop şi versuri pline de durere care sunt mai mult enunţate decât cântate, a fost inspirată din viaţa străbunicii interpretei Jamala, care a făcut parte dintre tătarii deportaţi în masă de regimul stalinist în 1944.