Unităţile armatei ucrainene au fost nevoite să se retragă parţial din sectorul de front de la sud-est de oraşul Avdiivka din provincia Doneţk, pe care trupele ruse încearcă să-l încercuiască, potrivit unor observatori militari ucraineni citaţi luni de agenţia DPA. Ucraina continuă să provoace „pierderi grele” Rusiei după lupte printre „cele mai intense” de la începutul războiului, în februarie 2022, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Agerpres.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank din SUA, a relatat duminică despre „înaintări confirmate” ale trupelor ruse la nord-vest şi sud-est de Avdiivka, potrivit AFP. În acest timp, trupele ucrainene au „continuat să contraatace” în zonă, dar fără a reuşi „înaintări anunţate sau confirmate”, a adăugat ISW. Garnizoana ucraineană din acest oraş industrial mai poate fi acum aprovizionată doar printr-un coridor îngust de circa şapte kilometri.
Când a avut loc în 2014 primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, aceştia din urmă au capturat atunci pentru scurt timp oraşul Avdiivka, devenit din acel moment linia frontului.
Canalul de Telegram al bloggerului Rybar, apropiat de armata rusă şi urmărit de peste 1,2 milioane de persoane, a susţinut că trupele ruse au ocupat sâmbătă seară o zonă industrială înaltă la sud-vest de Avdiivka ce ar putea înlesni asaltul asupra oraşului şi a scris de asemenea despre „lupte feroce” pe flancul nordic al oraşului, în apropierea unei uzine de cocs.
Un purtător de cuvânt militar ucrainean, Andrii Kovaliov, a asigurat în schimb că trupele Kievului rezistă atacurilor ruseşti la Robotino, un sat a cărui eliberare de către armata ucraineană în august în contraofensiva care până acum nu a dat rezultatele dorite stârnise atunci speranţe pentru o străpungere a defensivei ruseşti.
În provincia sudică Herson, afirmă acelaşi purtător de cuvânt ucrainean, trupele ruse „se concentrează pe defensivă”, dar încearcă în continuare să îndepărteze armata ucraineană de pe poziţiile pe care aceasta le-a ocupat pe malul stâng al fluviului Nipru, unde soldaţii ucraineni au creat un cap de pod.
Ucraina continuă să provoace „pierderi grele” Rusiei după lupte printre „cele mai intense” de la începutul războiului, în februarie 2022, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, informează AFP.
„Ucrainenii au fost în măsură să provoace pierderi grele cotropitorilor ruşi, atât în termeni de soldaţi, cât şi în ceea ce priveşte capacităţile de luptă”, a declarat Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă, adăugând că aceste pierderi militare au avut loc în timpul ultimelor săptămâni.
De când Kievul şi-a lansat contraofensiva, în primăvară, nicio străpungere decisivă nu a fost realizată de forţele ucrainene, iar unele dintre statele aliate sunt îngrijorate.
Însă, pentru şeful NATO, „chiar dacă linia frontului nu s-a mişcat”, forţele ucrainene au continuat să fie foarte eficace pe câmpul de luptă.
„Trebuie să facem diferenţa între faptul că linia frontului nu se mişcă în mod semnificativ şi faptul că au loc lupte foarte, foarte intense”, a explicat Stoltenberg.
Ucraina continuă să lupte „curajos” şi „noi continuăm să-i susţinem” (pe ucraineni), a subliniat el, adăugând că în noiembrie Germania şi Olanda au acordat de exemplu un ajutor în valoare de 10 miliarde de euro Kievului şi că aliaţii, printre care SUA, trimit mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja civilii.
Kievul afirmă că a recucerit în urmă cu câteva săptămâni poziţii pe malul stâng al fluviului Nipru, în sudul Ucrainei. Ancorarea de poziţii ucrainene pe acest mal al Niprului, confirmată de bloggeri ruşi specializaţi, precum şi de experţi militari, ar putea constitui cea mai mare realizare a armatei ucrainene de luni de zile.
Întrebat cu privire la riscul ca Ucraina să fie constrânsă să negocieze cu Moscova în caz de reducere a sprijinului militar din partea Occidentului, Stoltenberg a reafirmat că revine Kievului „să decidă ceea ce este acceptabil pentru a pune capăt războiului”.
„Responsabilitatea noastră este de a susţine Ucraina şi de a le permite (ucrainenilor) să elibereze atât teritoriu cât este posibil, şi de a-i pune în cea mai bună situaţie, atunci sau dacă negocierile vor începe”, a subliniat Jens Stoltenberg.