În regiunea rusă Kursk, unde Ucraina luptă de mai bine de șapte luni, oamenii spun că vor pace, dar se tem că războiul va mai dura. Incursiunea Ucrainei pe teritoriul Rusiei a fost lansată în luna august a anului trecut - la mai mult de doi ani după ce Moscova a invadat țara vecină - șocând o regiune de frontieră care nu a mai cunoscut conflicte de la al Doilea Război Mondial, scrie Reuters. Acum, când Rusia este pe punctul de a expulza ultimele trupe ucrainene, populația din Kursk numără costurile.

Pentru unii locuitori, precum Leonid Boiarințev, un veteran al conflictului de frontieră dintre China și URSS din 1969, ofensiva surpriză a inamicului a servit drept justificare pentru Rusia să își întețească activitățile militare în Ucraina.

„Când vom fi victorioși, va fi pace, pentru că nimeni nu va îndrăzni să se inflitreze din nou”, a declarat bătrânul de 83 de ani pentru Reuters în orașul Rilsk, adăugând că învinuiește Occidentul pentru alimentarea conflictului din Ucraina. „Le va fi prea frică să o facă”.

Pagubele care s-au abătut asupra orașelor din regiunea rusă au readus în actualitate ororile războiului suferite de mult timp de ucraineni.

În vechiul Rîlsk, aflat la 26 km de graniță, cicatricile sunt peste tot - de la clădirile negustorești distruse din Rusia țaristă până la familiile care încă se chinuie cu copiii care locuiesc separat după evacuări.

„Vrem pace, dar este foarte important ca pacea să fie pe termen lung și durabilă”, a declarat pentru Reuters primarul orașului, Serghei Kurnosov, în ruinele unui centru cultural care a fost distrus într-un atac ucrainean din 20 decembrie.

Șase persoane au fost ucise și 12 rănite în atac, potrivit autorităilor ruse care au declarat că centrul cultural a fost distrus de rachete HIMARS fabricate în Statele Unite. Cărți de muzică abandonate zăceau lângă piane și o scenă de teatru plină de moloz și sticlă spartă.

Reuters se numără printre primele instituții internaționale de presă care au obținut acces în regiunea Kursk de când Rusia a început o ofensivă fulger pentru a expulza trupele ucrainene în această lună. În timp ce oficialii ruși nu au verificat materialul, echipa Reuters a fost informată în prealabil că nu poate raelata despre militarii ruși din regiune sau să înregistreze imagini cu forțele ruse.

La fel ca ucrainenii, mulți locuitori din Kursk tânjesc după o revenire la normalitate

Și aici, sirenele antiaeriene au devenit coloana sonoră zilnică a vieții. Deși Rusia a alungat aproape toate forțele ucrainene din Kursk, zona a fost puternic minată, iar dronele continuă să atace. Multe mașini civile care circulau cu viteză pe un drum din apropierea centralei nucleare Kurciatov aveau dispozitive de bruiaj al dronelor fixate pe acoperiș. Locuitorii cumpărau alimente în timp ce artileria bubuia în depărtare.

„Totul este într-adevăr foarte înfricoșător”, a declarat Rimma Erofeyeva, o profesoară de muzică din Rilsk, care a spus că oamenii din oraș doresc ca luptele să înceteze, deși cred că Dumnezeu îi protejează. „Lucrul cu adevărat înfricoșător este că oamenii s-au obișnuit atât de mult cu asta încât nici măcar nu mai reacționează la sirene.”

Forțele ucrainene au pătruns în regiunea Kursk la 6 august 2024, sprijinite de roiuri de drone și de armament occidental greu, și au cucerit rapid aproape 1.400 km² de teritoriu, potrivit generalilor ruși. Dar, în câteva săptămâni, zona aflată sub controlul Ucrainei s-a restrâns pe măsură ce Rusia și-a adunat forțele.

Cea mai recentă hartă a câmpului de luptă realizată de Deep State, un site ucrainean care cartografiază liniile frontului pe baza datelor din surse deschise, arată că Ucraina controla mai puțin de 81 km² la 23 martie. În schimb, Rusia controlează aproximativ 113.000 km², adică aproximativ 20% din Ucraina.

Norocul strategic al incursiunii de la Kursk este contestat.

Ucraina a declarat că incursiunea a avut ca scop aducerea războiului în Rusia, deturnarea trupelor ruse de la avansurile din estul Ucrainei, stânjenirea președintelui Vladimir Putin și obținerea unei pârghii de negociere în eventualele discuții viitoare privind încheierea războiului. Operațiunea „și-a atins majoritatea obiectivelor”, a declarat în această săptămână pentru Reuters Statul Major al forțelor armate ale Kievului.

Șeful Statului Major al Rusiei, Valeri Gherasimov, i-a spus lui Putin, într-un schimb de replici televizat în timpul unei deplasări a președintelui la un post de comandă din regiunea Kursk, pe 12 martie, că Ucraina a pierdut zeci de mii dintre cele mai bune trupe ale sale într-o încercare eșuată de a distrage forțele ruse din Donbas, în estul Ucrainei.

„Regimul de la Kiev a urmărit să creeze un așa-numit punct de sprijin strategic în regiunea Kursk pentru a-l folosi ulterior ca monedă de schimb în eventualele negocieri cu Rusia”, a declarat Gerasimov. „Aceste planuri ale inamicului au eșuat complet”.

Ministerul rus al Apărării spune că Ucraina a pierdut 69.700 de soldați morți sau răniți în Kursk, împreună cu 5.700 de tancuri, mașini blindate și multe vehicule furnizate de Occident. Rusia nu a furnizat propriile cifre privind numărul victimelor. Ucraina nu a dat nicio cifră a victimelor, dar respinge estimările rusești ca fiind false.

Noul președinte american Donald Trump a promis să pună capăt războiului de trei ani din Ucraina, însă mulți locuitori din regiunea Kursk sunt sceptici cu privire la o pace durabilă din cauza tensiunilor geopolitice profund înrădăcinate și a neîncrederii dintre Rusia și Occident.

„Nu cred că va fi pace în regiunea noastră în viitorul apropiat”, a declarat o locuitoare a orașului Kursk care și-a dat doar prenumele Ekaterina, citând resentimentele față de Rusia din partea Ucrainei și a Occidentului. „Va exista o anumită ostilitate față de poporul nostru, față de țara noastră pentru o perioadă foarte lungă de timp”.