Zece persoane au murit și mai multe au fost rănite, în urma atacurilor cu rachete lansate de ruși noaptea trecută în regiunile Donețk și Sumî, au transmis autoritățile locale. Mai mult de 50 de sate din Herson au fost distruse de bombardamentele rușilor. Chiar și așa, oamenii se întorc acasă, în zona care se află sub controlul armatei ucrainene, spune Volodimir Zelenski, care a vizitat joi regiunea. Între timp, Kievul pregătește o ofensivă masivă în Bahmut, unde vrea să profite de oboseala trupelor rusești, relatează The Guardian. În încercarea de a găsi moduri prin care copiii ucraineni răpiți de ruși să se întoarcă acasă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat o conferință privind localizarea acestora, informează AFP.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 19:10 Un combatant francez care lupta de partea trupelor ucrainene a fost ucis în zona oraşului Bahmut.
Cotidianul Ouest-France anunţase pe 22 martie decesul lui Kevin D., un fost lucrător umanitar plecat în urmă cu mai mult de un an să lupte alături de trupele ucrainene după ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei.
Moartea acestuia a fost confirmată și de ministerul francez de Externe, informează Agerpres.
"Am aflat vestea tristă privind acest deces. Transmitem condoleanţele noastre familiei", se artă într-un comunicat al ministerului.
La puţin timp după invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie 2022, în Ucraina s-a înființat o "legiune internaţională" a voluntarilor pentru a ajuta la apărarea acestei ţări.
Rusia a avertizat atunci că "mercenarii" străini capturaţi de trupele sale nu vor beneficia de prevederile Convenţiei de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de război.
Numărul străinilor veniţi în Ucraina să lupte în "legiunea internaţională" nu este cunoscut, şi nici cel al victimelor în rândul acestora.
ACTUALIZARE 16:20 ONU a acuzat vineri forţele ucrainene şi pe cele ruse de comiterea a zeci de execuţii sumare de prizonieri de război în timpul invaziei ruse din Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Suntem profund îngrijoraţi de execuţia sumară a 25 de prizonieri de război şi ruşi în incapacitate de luptă”, ca şi de cea a „15 prizonieri de război ucraineni”, a declarat şefa misiunii de supraveghere a drepturilor omului în Ucraina, Matilda Bogner.
Potrivit acesteia, ONU a documentat aceste execuţii ale ruşilor de către forţele armate ucrainene, „deseori” comise „imediat după capturarea pe câmpul de luptă”.
Naţiunile Unite sunt la curent cu cinci anchete desfăşurate de Kiev şi care implică 22 de victime, dar „nu are cunoştinţă de nicio urmare împotriva autorilor” acestor crime, a adăugat ea.
În ceea ce priveşte execuţiile unui număr de 15 prizonieri de război ucraineni „la scurt timp după capturarea lor” de forţele armate ruse, 11 dintre ele au fost comise de gruparea paramilitară rusă Wagner.
Ucraina şi Rusia se acuză reciproc de rele tratamente aplicate prizonierilor constituind crime de război, de la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022.
Gruparea Wagner este în prima linie a lupte în zona oraşului Bahmut, epicentrul ostilităţilor actuale din estul Ucraineni.
La începutul lunii martie, o înregistrare video în care apărea presupusa execuţie a unui prizonier de război ucrainean de către soldaţi ruşi a provocat un şoc în Ucraina.
ACTUALIZARE 16:10 Încercările Ucrainei de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014, ar putea conduce la folosirea armelor nucleare de către armata rusă, a avertizat vineri vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, relatează agenţia EFE.
„Dacă vorbim despre ofensive serioase legate de încercarea de a recupera prin forţă Crimeea, este deplin evident că acesta va fi considerat un motiv pentru folosirea oricărui mijloc, inclusiv cele prevăzute în doctrina de descurajare nucleară”, a spus Medvedev într-un interviu acordat unor agenţii de presă ruse, printre care şi TASS.
ACTUALIZARE 15:35 Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Oleg Nikolenko, a anunțat vineri că Ministerul de Externe „inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.
Anunțul purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean a fost făcut pe Facebook și vine după ce Șoșoacă a depus în Parlament un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a următoarelor teritorii aflate acum în componența Ucrainei: Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
„Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România. MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris vineri pe Facebook Oleg Nikolenko.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 14:20 Kremlinul anunță că Vladimir Puțin nu s-a decis încă dacă va participa la reuniunea BRICS care va avea loc în Africa de Sud, în august, relatează CNN. Conform purtătorului de cuvânt al lui Puțin, Dmitri Peskov, „nu a fost luată încă o decizie pe această temă”.
Dictatorul rus se teme, cel mai probabil, de o posibilă arestare pe teritoriu străin, după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele său pentru comiterea de crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina.
Africa de Sud este semnatară a convenției care obligă statele participante la arestarea oricărei persoane care are un mandat pe numele său.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 14:00 China şi Europa ar trebui să ajungă la un „consens strategic” cu privire la o încetare a focului şi la o rezolvare politică a războiului în Ucraina, a declarat joi Wang Yi, director al Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, potrivit Agerpres.
Într-o discuţie telefonică cu Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui francez Emmanuel Macron, Wang a subliniat că „reluarea discuţiilor de pace şi o soluţie politică la criză” ar trebui să facă parte din acest „consens”, a indicat Ministerul chinez de Externe într-un comunicat emis joi seara.
Referindu-se la recenta vizită a preşedintelui chinez, Xi Jinping, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, şeful diplomaţiei de la Beijing a afirmat că „a fost o vizită importantă între doi mari vecini şi o călătorie nu doar de cooperare, ci şi de pace”, relatează Xinhua şi EFE.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 14:10 Cel puţin zece persoane au fost ucise în urma bombardamentelor ruseşti de noaptea trecută, între care cinci la Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, într-un aşa numit punct de invincibilitate, au anunţat vineri autorităţile ucrainene, potrivit AFP, Reuters şi EFE.
ACTUALIZARE 12:40 Alte două persoane au murit în urma bombardamentelor de noaptea trecută din orașul Kosteantînivka, în regiunea Donețk. Bilanțul ajunge astfel la șapte decese, notează AFP, care citează surse locale.
Anterior, surse oficiale anunțau că trei femei din Kosteantînivka, relocate din Bahmut, și alte două persoane din regiunea Sumî au murit în urma atacurilor.
ACTUALIZARE 12:30 Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat vineri că s-ar putea ca trupele ruse să fie nevoite să avanseze până la Kiev sau Lvov dacă va fi necesar, într-un interviu acordat mai multor agenţii de presă ruse, potrivit Reuters şi EFE.
„Nimic nu poate fi exclus. Dacă trebuie să ajungă la Kiev, atunci vor trebui să meargă la Kiev, dacă trebuie să ajungă la Lvov atunci vor trebui să meargă la Lvov, pentru a distruge această infecţie”, a declarat Medvedev, preşedinte al Rusiei între 2008 şi 2012, citat de RIA Novosti, potrivit Agerpres.
Evocând obiectivele campaniei militare ruse, Medvedev a afirmat că Moscova are nevoie de o „fâşie sanitară” la frontiera sa de vest pentru a evita ca teritoriul rus să fie lovit de arme care trag de la „70 până la 100 de kilometric”. „Toate obiectivele stabilite pentru protejarea teritoriului nostru, adică a teritoriului Federaţiei Ruse, trebuie să fie atinse”, a adăugat el.
Cu o zi în urmă, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a citit un mesaj al liderului sovietic Iosif Stalin din timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru „a-i încuraja” pe şefii întreprinderilor din industria militară să adopte măsuri pentru creşterea producţiei de armament pentru campania militară rusă în Ucraina, potrivit EFE şi Meduza.io.
„Vreau să mă fac auzit şi să luaţi aminte la cuvintele generalisimului. După cum bine ştiţi rezultatele unor astfel de declaraţii au fost impresionante şi, dacă nu ar fi fost aşa, înţelegeţi ce s-ar fi întâmplat”, a spus Medvedev, făcând aluzie la execuţiile în masă din acea perioadă, potrivit unei înregistrări video postate pe canalul său Telegram.
ACTUALIZARE 11:15 Armata rusă a atacat în noaptea de joi spre vineri Krivîi Rih (Krivoi Rog), oraşul natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, cu cinci drone kamikaze Shahed, de fabricaţie iraniană, care şi-au atins ţintele fără a provoca morţi sau răniţi, a declarat şeful administraţiei militare a oraşului, Oleksandr Vilkul, citat de EFE, potrivit Agerpres.
„În cursul nopţii, inamicul a lansat un atac masiv asupra Krivîi Rih cu drone Shahed”, a indicat Vilkul pe contul său de Telegram, adăugând că una dintre drone a fost doborâtă de sistemul de apărare antiaeriană, dar că alte cinci nu au putut fi interceptate.
„Slavă Domnului că nu sunt victime”, a spus responsabilul ucrainean, cerând cetăţenilor să nu difuzeze imagini cu efectele atacului pentru a nu da informaţii care ar putea fi utilizate de Rusia, în timp ce autorităţile lucrează pentru a repara daunele provocate.
Şeful administraţiei militare din Krivîi Rih, un oraş industrial situat la aproximativ 420 de kilometri sud-est de Kiev, a declarat că „toate infrastructurile importante, transportul public, instituţiile sociale şi medicale din oraş funcţionează stabil în pofida atacului”.
Rusia a utilizat drone iraniene Shahed-136, iar, uneori, rachete, începând din octombrie trecut, pentru atacurile asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei, care a suferit întreruperi masive de curent în timpul iernii ca urmare a acestei campanii. Autorităţile ucrainene au raportat, de asemenea, un atac cu rachete ruseşti asupra regiunii Odesa (sud).
La 23 martie, în jurul orei locale 21:30 (19:30 GMT), apărarea antiaeriană a Comandamentului aerian Sud a doborât două rachete ghidate sol-aer Kh-59 lansate de avioane de vânătoare ruseşti Su-35 din Marea Neagră, a anunţat autoritatea militară ucraineană din regiune.
În acelaşi timp, postul de televiziune ucrainean Kanal 24 transmite că, în cursul nopţii de joi spre vineri, forţele ruse au efectuat bombardamente masive asupra mai multor localităţi din regiunea Sumî, consemnând un bilanţ provizoriu de cel puţin doi morţi, 10 răniţi şi numeroase distrugeri.
ACTUALIZARE 10:20 Trei persoane au fost ucise peste noapte într-un atac cu rachete asupra orașului Kosteantînivka din regiunea de est Donețk, au declarat autoritățile ucrainene, transmite CNN.
Procuratura regională Donețk a declarat că vineri, la ora locală 1 dimineața, armata rusă a tras două rachete dintr-un sistem de rachete antiaeriene S-300. „Trei femei, care erau persoane strămutate din Bahmut, au fost ucise” și alte două au fost rănite, au transmis autoritățile.
ACTUALIZARE 09:50 Doi oameni au murit și alți nouă au fost răniți, după ce rușii au lansat, noaptea trecută, peste 10 rachete ghidate în regiunea de nord Sumî, au transmis autoritățile locale, care precizează că bombardamentele au provocat pagube mari în patru comunități, relatează CNN.
Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, a declarat că aproximativ 10 avioane Su-35 - cel mai nou avion de luptă al Rusiei - au lansat rachete ghidate în regiunea Sumî.
„Aceasta este o amenințare serioasă, deoarece rachetele ghidate pot zbura departe, iar avioanele nu se află în raza de acțiune a apărării noastre aeriene”, a spus Ihnat. „Astfel, mai mult de 10 dintre aceste rachete ghidate au atacat ținte din regiunea Sumî. Pierderile de acolo sunt evaluate.
Ihnat a confirmat, de asemenea, că dronele Shahed de fabricație iraniană au fost folosite într-un atac asupra orașului Krivoi Rog, din sud.
ACTUALIZARE 08:10 Generalul Oleksandr Sirski a declarant că forțele ucrainene vor începe în curând o contraofensivă după ce au rezistat atacurilor brutale ale Rusiei din această iarnă, relatează The Guardian.
Comandantul forțelor terestre ucrainene a precizat că mercenarii Wagner, care au fost în prima linie a atacului Moscovei asupra estului și sudului Ucrainei, „își pierd puterea considerabilă și se epuizează”. „Rușii pierd forțe semnificative (în Bahmut) și rămân fără „combustibil”. Foarte curând, vom profita de această oportunitate, așa cum am făcut-o în trecut la Kiev, Harkov, Balaklia și Kupiansk”, a spus el, enumerând contraofensivele ucrainene de anul trecut care au recucerit zone ocupate de ruși.
ACTUALIZARE 07:50 După ce a vizitat joi regiunea Herson, președintele Volodimir Zelenski a spus în mesajul video de aseară că pe teritoriul eliberat de sub ocupaţia rusă mai mult de 50 de sate au fost aproape complet distruse, iar în unele locuri, peste 90% din case sunt transformate în ruină. Cu toate acestea, oamenii se întorc, iar acest lucru este o dovadă că viaţa încă are câştig de cauză, a spus Zelenski.
„Astăzi am fost într-unul dintre cele mai mari astfel de sate - Posad-Pokrovske, cândva unul dintre cele mai mari, înainte de invazia Rusiei. Şi vom face totul pentru ca acest sat să fie din nou unul dintre cele mai mari - vom face totul pentru a ne reconstrui teritoriile”, a promis preşedintele ucrainean.
El a vorbit despre terenurile minate, o problemă cu care se confruntă mediul rural din Ucraina după un an de război, subliniind munca importantă a geniştilor. „Sunt recunoscător tuturor celor care ajută la restabilirea normalităţii vieţii după răul rusesc. Tuturor celor care, chiar şi în zone atât de dificile, continuă să muncească şi să dea de lucru, tuturor celor care îi ajută pe soldaţii noştri. Vreau să le mulţumesc în special tuturor celor implicaţi în deminare. Este frumos să vezi când câmpurile din regiunea Herson, curăţate de minele şi obuzele ruseşti, sunt din nou cultivate, trăiesc din nou. Desigur, sunt încă puţine astfel de terenuri, iar pentru geniştii şi pirotehniştii noştri există încă destulă muncă”, a recunoscut preşedintele. „Dar sunt sigur că ne vom curăţa pământul de toate manifestările mortale ale Rusiei. Toată Ucraina va trăi”, a adăugat Zelenski.
Liderul de la Kiev a cerut din nou arme cu rază lungă de acţiune şi avioane moderne de luptă, ceea ce ar constitui o nouă etapă a ajutorului militar occidental pentru Kiev, etapă care deocamdată nu a fost decisă. În același timp, el a pledat în faţa liderilor UE şi pentru noi sancţiuni, mai puternice, împotriva Rusiei şi pentru noi paşi în direcţia integrării Ucrainei în UE.
ACTUALIZARE 07:40 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat joi că va organiza, în parteneriat cu Varşovia şi Kiev, o conferinţă care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiţi de Rusia şi la aducerea lor înapoi, informează AFP, citată de Agerpres.
„Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.
„Ştim că 16.200 de copii au fost deportaţi şi doar 300 s-au întors”, a informat preşedinta Comisiei Europene la o conferinţă de presă. Ea a adăugat că „aceste acţiuni penale justifică pe deplin mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională” pe 17 martie pe numele preşedintelui Vladimir Putin şi al comisarului prezidenţial pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în timpul invaziei ruse.
„În parteneriat cu ucrainenii, prim-ministrul (polonez) Mateusz Morawiecki şi cu mine am lansat o iniţiativă de repatriere a acestor copii răpiţi de Rusia. Pentru aceasta, vom organiza o conferinţă. Dorim să exercităm presiuni internaţionale astfel ca toate măsurile posibile să fie luate pentru a da de urma acestor copii ”, a spus von der Leyen, fără a oferi detalii despre data sau locul acestui eveniment.
Scopul este „de a ajuta organismele ONU şi organizaţiile internaţionale relevante să obţină informaţii mai cuprinzătoare” despre copiii deportaţi, a spus ea. „Sunt incluşi şi copiii care au fost adoptaţi sau transferaţi în familii de plasament din Rusia”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene. Ea i-a mulţumit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a fost prezent la summitul de la Bruxelles, pentru sprijinul agenţiilor ONU în această problemă.