• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2022-06-30 11:31:21
  • Sursa:
Rusii au aruncat intentionat doua bombe de 500 de kg asupra teatrului din Mariupol, desi pe cladire era scris vizibil "Copii" (Raport) Imagine

Rușii au comis o crimă de război atunci când au bombardat teatrul din Mariupol, concluzionează o investigație amplă a Amnesty International. În atacul din 16 martie au murit zeci de oameni, vizați intenționat de forțele ruse, se arată în raport. Experții Amnesty International au stat de vorbă cu mai mulți supraviețuitori care au povestit ce s-a întâmplat în momentul bombardamentului.

În cel mai recent raport al său, Amnesty International documentează modul în care armata rusă a vizat în mod intenționat teatrul, deși știa că sute de civili se adăposteau acolo în 16 martie.

Concluzia este că atacul a fost cu siguranță efectuat de avioane de luptă rusești, care au aruncat două bombe de 500 de kilograme care au căzut aproape una de cealaltă și care au explodat simultan.

"După luni de investigații riguroase, analize ale imaginilor din satelit și interviuri cu zeci de martori, am ajuns la concluzia că atacul a fost o crimă de război clară comisă de forțele ruse", a declarat Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International.

"Mulți oameni au fost răniți și uciși în acest atac fără milă. Moartea lor a fost cauzată de forțele ruse care au vizat în mod deliberat civili ucraineni. Curtea Penală Internațională și toate instituțiile care au jurisdicție asupra crimelor comise în timpul acestui conflict trebuie să investigheze acest atac ca pe o crimă de război. Toți cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere pentru aceste morți și distrugeri", a spus Agnès Callamard.

Amnesty International a analizat mai multe teorii despre cine a fost responsabil pentru atac și ce arme ar fi putut fi folosite. Pe baza dovezilor disponibile, ancheta a constatat că un atac aerian deliberat asupra unui obiectiv civil este explicația cea mai plauzibilă.

După invazia Rusiei în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie 2022, civilii au început să-și părăsească casele, deoarece orașele și orașele erau vizate de atacuri militare. În Mariupol asediat din regiunea Donețk, teatrul a devenit un refugiu sigur pentru civilii care căutau adăpost.

Teatrul a devenit centru pentru distribuția de medicamente, alimente și apă și un punct de adunare pentru oamenii care sperau să fie evacuați prin coridoarele umanitare. Clădirea era clar recunoscută ca obiectiv civil, poate mai mult decât orice altă locație din oraș, arată raportul Amnesty.

Localnicii au scris, de asemenea, cu litere chirilice uriașe "Дети" – adică "copii". Mesajul scris pe ambele părți ale clădirii ar fi fost clar vizibile pentru piloții ruși. Cu toate acestea, bombele rusești au lovit teatrul la scurt timp după ora 10 dimineața pe 16 martie, producând o explozie care a dus la prăbușirea acoperișului și a pereților principali. La momentul atacului, sute de civili se aflau în teatru și în jurul acestuia.

Numărul persoanelor ucise ar fi însă mai mic decât s-a estimat, în contextul în care autorităţile din Mariupol au vorbit de circa 300 de morţi. "Amnesty International consideră că cel puţin 12 persoane au murit în atac, dar cu siguranţă au fost mai multe, şi că multe altele au fost grav rănite", se arată în raport, realizat pe baza mărturiilor de la circa 50 de martori şi numeroşi experţi. "Această estimare este inferioară bilanţurilor precedente", recunoaşte ONG-ul. Ea se bazează pe faptul că numeroşi refugiaţi din teatru au reuşit să fugă din Mariupol "în cele două zile de dinaintea atacului" şi că "majoritatea celor care au rămas se aflau în subsol şi în alte zone protejate de explozie", detaliază Amnesty. "Este o veste bună că au fost ucise mai puţin persoane. Însă asta nu schimbă cu nimic" fondul, subliniază Oksana Pokalciuk. "Puţin contează numărul victimelor. Atacul asupra teatrului din Mariupol este clar o crimă de război", a mai spus ea.

Mai mulți supraviețuitori și alți martori au povestit că au văzut cadavrele unor persoane pe care nu le-au putut identifica și este posibil ca multe decese să rămână neraportate.

O tânără se adăpostea în subsol împreună cu iubitul ei și mama ei în momentul atacului. Ea a declarat pentru Amnesty International: "Într-o secundă, totul s-a schimbat. Oamenii au început să țipe. Era praf peste tot… Am văzut oameni sângerând. Ne-am luat documentele și am plecat... Unii oameni nu au fost la fel de norocoși."

Niciunul dintre cei 28 de supraviețuitori intervievați de Amnesty International și nici unul dintre ceilalți martori din jurul teatrului în ziua atacului nu a dat vreo informație care să indice că armata ucraineană folosea teatrul ca bază pentru operațiuni, loc pentru depozitarea armelor, sau un loc din care să lanseze atacuri.

Între 16 martie și 21 iunie, Amnesty International a strâns și analizat dovezi credibile disponibile legate de atacul asupra teatrului. Acestea au inclus 53 de mărturii ale supraviețuitorilor și martorilor atacului. Amnesty International a analizat, de asemenea, imagini din satelit, fotografii și filmări, precum și planurile arhitectrale ale teatrului.

 

O fetiţă de patru ani a murit, după ce a fost accidentată grav pe o stradă din municipiul Orăştie, în cauză fiind deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, a informat, sâmbătă, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Hunedoara.

Economie 2024-04-27 10:11:56

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a declarat că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă s-a făcut cu respectarea tuturor etapelor din cadrul proiectului, el afirmând că restaurarea patrimoniului cultural din judeţul Iaşi se face cu simţ de răspundere.Costel Alexe a afirmat, luni, că restaurarea Bojdeucii s-a realizat cu mijloace adecvate, iar scopul a fost "de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania"."Restaurarea Bojdeucii este un proiect asumat şi implementat. Consiliul Judeţean Iaşi a făcut tot ce putea să facă, având în vedere implementarea acestui proiect. Consiliul Judeţean a accesat fonduri europene. Fiind fonduri europene, CJ Iaşi a ţinut mereu legătura cu ADR Nord-Est. Consiliul Judeţean Iaşi, împreună cu finanţatorul, s-a asigurat că toate etapele din cadrul proiectului au fost respectate", a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, citat de News.ro.Totodată, el a explicat că instituţia pe care o conduce este cea care a obţinut finanţarea europeană, dar că proiectul a fost executat sub îndrumarea specialiştilor."Atunci când vine vorba de restaurarea patrimoniului cultural din judeţul nostru, o facem cu simţ de răspundere, tocmai să nu alterăm nimic din ceea ce practic a dat viaţă acestor zone", a afirmat preşedintele CJ Iaşi.Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii intervenţiei, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.Tot luni, prefectul de Iaşi, Bogdan Cojocaru, a cerut Direcţiei pentru Cultură şi Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice modul în care au fost realizate lucrările de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creangă. Prefectul ieşean susţine că ieşenii merită să ştie de ce restaurarea monumentului s-a transformat într-o controversă naţională.Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă, considerată ”butaforie de lux” sau ”pensiune banală de două margarete”, cu parchet şi prize, s-a realizat cu mijloace adecvate, susţine Consiliul Judeţean Iaşi, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din România.Personalităţi şi cititori şi-au exprimat uimirea legat de cum arată acum Bojdeuca lui Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat şi ca o pensiune de două margarete.

Economie 2023-11-20 20:11:45

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a mers, luni, într-o vizită oficială în Belarus despre care pretinde că este menită să „menţină canalele de comunicare deschise”, relatează Reuters.

Economie 2023-02-13 17:16:08

Moscova avertizează că va relua testele nucleare dacă Statele Unite vor face acest lucru, după o pauză de trei decenii. Amenințarea nu este deloc întâmplătoare, în condițiile în care Rusia este într-o ofensivă a declarațiilor.

Economie 2024-12-28 10:50:13

Rusia folosește, cel mai probabil, mine antipersonal de-a lungul liniilor sale de apărare din regiunea Donbas a Ucrainei, potrivit Ministerului britanic al Apărării, citat de Reuters. Cunoscute și sub numele de „mine fluture”, minele PFM-1 sunt făcute din plastic și nu sunt folosite pentru a ucide victima, ci pentru a o mutila.

Economie 2022-08-08 12:51:43

Nicole Shanahan, soția cofondatorului Google Sergey Brinse, se află în mijlocul unui scandal mediatizat de presa din Statele Unite, după ce Wall Street Journal a relatat că ar fi avut o aventură cu Elon Musk. Fondatorul Tesla și SpaceX a negat informațiile publicate.

Economie 2022-07-26 14:55:40

Ministrul Mediului a anunțat că îl susține pe Andrei Baciu în lupta pentru recuperarea celor 11 hectare de parc retrocedate din IOR. „Capitala are nevoie de mai mult spațiu verde. Orice bucățică de parc contează,” a declarat Mircea Fechet în cadrul unei discuții purtate miercuri cu președintele PNL Sector 3.

Economie 2023-07-20 12:16:08

Vladimir Putin a semnat luni un decret prin care a introdus din nou în Rusia titlul de „Mamă eroină” pentru femeile care au născut şi crescut zece sau mai mulţi copii, recompensându-le cu suma de un milion de ruble, echivalentul a cicra 16.000 de euro, transmite agenţia rusă de presă TASS.

Economie 2022-08-16 11:18:42