Ambasada Rusiei la Stockholm a transmis că Kremlinul va adopta „contramăsuri” odată cu aderarea Suediei la NATO, într-un mesaj difuzat târziu marţi seara pe contul său de Telegram, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Rusia va lua contramăsuri de natură politică şi militaro-tehnică pentru a minimiza ameninţările care îi afectează securitatea naţională”, ca reacţie la faptul că regatul scandinav va deveni cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, susţine reprezentanţa diplomatică rusă.
Conţinutul acestora „va depinde de condiţiile şi amploarea integrării Suediei în NATO, inclusiv de eventuala desfăşurare în această ţară de trupe, mijloace şi arme” ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizează ambasada rusă.
Suedia a obţinut luni undă verde din partea parlamentului Ungariei pentru intrarea sa în blocul nord-atlantic, ceea ce a ridicat ultimul obstacol în procesul său de aderare început cu doi ani în urmă.
Această ţară, care şi-a exprimat dorinţa de a se alătura NATO după invazia Rusiei în Ucraina, pune capăt celor peste 200 de ani de nealiniere militară la vreun bloc.
„Revine Suediei să facă o alegere suverană cu privire la politica sa de securitate. În acelaşi timp, intrarea Suediei într-o alianţă militară ostilă Rusiei va avea consecinţe negative asupra stabilităţii în Europa de Nord şi în jurul Mării Baltice, care rămâne spaţiul nostru comun” şi care nu va deveni niciodată un "lac NATO", declară în mesajul său misiunea diplomatică rusă la Stockholm.
Aderarea Suediei, după cea a Finlandei anul trecut, semnifică faptul că toate ţările riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt de acum membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce i-a făcut pe unii observatori să denumească de acum Marea Baltică drept un "lac NATO", unde ţările aliate vor putea în mod considerabil să restricţioneze mişcările flotei ruse în caz de conflict.
Intrarea Suediei va permite cu siguranţă o mai bună apărare a statelor baltice, dar Moscova dispune în continuare de exclava Kaliningrad, puternic echipată cu arme.
Din 2014, extinderea NATO figurează printre "principalele ameninţări externe" în doctrina militară a Rusiei, document care determină politica de apărare a ţării. În special, unul dintre pretextele invocate de Rusia pentru a-şi justifica invadarea Ucrainei în februarie 2022 a fost intenţia de-a o împiedica să adere la NATO.