Recentele atacuri masive ale Rusiei împotriva marilor oraşe ucrainene urmăresc epuizarea populaţiei şi a apărării antiaeriene a Ucrainei, spun mai mulți experți în apărare. Pe de altă parte, un general ucrainean a avertizat că apărarea antiaeriană mobilă a Ucrainei are suficientă muniţie pentru a face faţă "câtorva" noi atacuri ruseşti de amploare, dar stocurile sale nu pot fi refăcute decât cu ajutorul Occidentului.

Deşi armata ucraineană susţine în prezent că reuşeşte să doboare cu succes majoritatea rachetelor şi dronelor lansate de Rusia, aceste atacuri s-au înmulţit în ultimele zile şi continuă să facă numeroase victime: aproximativ cincizeci de persoane au fost ucise în atacul de vineri, dintre care 30 la Kiev, cinci în cel de marţi şi sute de civili au fost răniţi.

"În situaţia actuală, în ceea ce priveşte sistemele mobile de apărare antiaeriană, există suficiente muniţii (...) pentru a rezista la următoarele atacuri puternice", a subliniat generalul Serghei Naiev, comandantul forţelor comune ucrainene, în timpul unei reuniuni cu alţi militari în apropiere de Kiev, scrie News.ro.

"Dar, pe termen mediu şi lung, vom avea desigur nevoie de ajutorul ţărilor occidentale pentru a reface stocul de rachete", a adăugat responsabilul acestor unităţi, a căror principală sarcină este de a apăra cerul deasupra capitalei.

Pentru el, prioritatea este de a "obţine mai multe muniţii" de la o armată rusă care "vrea cu adevărat să epuizeze sistemul de apărare aeriană".

Potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, Rusia a trimis aproape 300 de rachete şi peste 200 de drone explozive Shahed împotriva Ucrainei începând din 29 decembrie 2023.

În ceea ce priveşte unităţile generalului Naiev, acestea sunt dotate cu sisteme mobile şi nu cu echipamente mai avansate precum Patriot-urile americane, care sunt capabile să doboare rachetele hipersonice ruseşti Kinjal. "Desigur, am dori mai multe rachete pentru Patriots şi sisteme în sine", a continuat acest ofiţer ucrainean de rang înalt.

Ultimele două valuri de atacuri masive ruseşti au fost o ocazie pentru oficialii ucraineni de a îndemna Occidentul să-şi intensifice ajutorul, după aproape doi ani de invazie rusă.Generalul Naiev a înmânat medalii soldaţilor care protejează cerul, lăudând o "rată de eficienţă de aproximativ 90%" în timpul atacului aerian rusesc de marţi.

"Niciun alt sistem de apărare aeriană din lume nu este capabil să obţină astfel de rezultate, mai ales când vine vorba de lupta împotriva Rusiei", a declarat el.

Cu toate acestea, locuitorii unei clădiri distruse de ultimele atacuri ruseşti la Kiev au declarat marţi, că sunt furioşi că apărarea ucraineană nu a reuşit să le salveze casele.

În ceea ce-l priveşte pe generalul Naiev, el promite că "îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de apărare aeriană este sarcina noastră şi lucrăm la ea 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână".

Unul dintre obiectivele principale ale Kremlinului - explică Mick Ryan, cercetător asociat la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) - este de a "testa" apărarea antiaeriană a Ucrainei, care a fost întărită de sistemul american Patriot şi de echivalentul său franco-italian, SAMP/T MAMBA.

Moscova caută să se angajeze într-o cursă contra cronometru în speranţa că "Ucraina va rămâne fără interceptoare înainte ca Rusia să rămână fără rachete şi drone", relatează acest general australian în retragere pe X (ex-Twitter). Rusia a trecut la o economie de război, în timp ce Occidentul se străduieşte să furnizeze cantitatea necesară de rachete antiaeriene sol-aer, care sunt mult mai complexe şi mai scumpe de fabricat decât unele drone construite parţial din echipamente civile.

Principala ţintă a atacurilor ruseşti este "industria de apărare", pe care Kievul încearcă să o consolideze în faţa scăderii livrărilor de arme occidentale, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

Ruşii "încearcă acum să atace complexul militar-industrial, companiile, nu infrastructura energetică (spre deosebire de iarna trecută, n.r.), ci producţia de armament", explică pentru AFP analistul militar Mykola Bielieskov, de la Institutul ucrainean pentru studii strategice, scrie News.ro.

"Am început să producem mai multe arme decât înainte", a declarat Sergiy Zgourets, director al centrului de cercetare ucrainean Defence Express, referindu-se la muniţii, drone, vehicule blindate şi radare.

Pentru a atinge aceste obiective, "secvenţierea şi mixul de proiectile ruseşti s-au schimbat, au devenit mai complexe", a afirmat Stéphane Audrand, consultant francez în domeniul riscurilor internaţionale.

Comandantul-şef al armatei ucrainene a descris pe Telegram gama de proiectile folosite de ruşi în timpul atacului din 1-2 ianuarie: drone, rachete de croazieră moderne, rachete mai vechi şi rachete balistice.

Ucraina susţine, de asemenea, că a doborât 10 rachete hipersonice Kinjal, despre care Kremlinul susţine că erau "invincibile". Scopul atacurilor ruseşti este, de asemenea, ca de la începutul războiului în februarie 2022, de a submina moralul populaţiei.

"Victoriile" ruseşti pe teren sunt locale şi au un cost uman exorbitant, aşa că Putin încearcă din nou această altă pârghie de presiune", analizează Tatiana Kastouéva-Jean, de la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale. Preşedintele rus se adresează de asemenea Occidentului, dorind să demonstreze că 'sprijinul acordat Ucrainei nu face decât să prelungească suferinţa populaţiei şi să transforme Ucraina într-un abis financiar, unde infrastructura costisitoare poate fi reconstruită la nesfârşit', potrivit acesteia.

Aceste atacuri capătă în cele din urmă o dimensiune de represalii, consideră Tatiana Stanovaya, fondatoarea R. Politik, un centru de analiză a politicii ruseşti. După atacurile ucrainene asupra oraşului rus Belgorod, care au provocat moartea a 25 de oameni la 30 decembrie, Vladimir Putin a transmis următorul mesaj: "Ucraina nu ne poate ataca fără consecinţe", spune ea.

În faţa acestei campanii ruseşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut accelerarea livrărilor occidentale de "sisteme suplimentare de apărare aeriană, drone de luptă" şi "rachete cu o rază de acţiune de peste 300 de kilometri".

Acest mesaj a fost reluat de Polonia, care a cerut miercuri ca Ucraina să fie dotată cu rachete cu rază lungă de acţiune pentru a riposta la atacurile ruseşti. Kievul aşteaptă, de asemenea, avioanele de luptă F-16 promise de mai multe ţări europene, care pot contribui la apărarea antiaeriană cu rachete aer-aer.