Registrul internaţional destinat să evalueze daunele de război în Ucraina pregăteşte factura care va fi prezentată într-o zi Moscovei, cu zeci de milioane de plângeri în perspectivă, chiar dacă problema plăţii acesteia rămâne ipotetică, relatează miercuri France Presse, citată de Agerpres.

„Nu aş fi surprins dacă s-ar ajunge la 10 milioane de reclamaţii”, a declarat miercuri în faţa presei Markian Kliucikovski, directorul executiv al Registrului pagubelor războiului în Ucraina, o nouă instituţie internaţională susţinută de Consiliul Europei.

Crearea acestui registru a fost decisă în cadrul unui summit la care au participat 46 de ţări membre ale Consiliului Europei la Reykjavik în mai, cu scopul de a ţine evidenţa pagubelor provocate de Rusia Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă la 24 februarie 2022 şi a calcula suma. Obiectivul este obţinerea de reparaţii în cele din urmă.

„Ideea este de a înregistra plângerile referitoare la pierderi umane, răniri, tortură şi alte suferinţe fizice, inclusiv violenţele sexuale, strămutări forţate şi deportări, pierderi de venituri, distrugerea locuinţelor şi întreprinderilor, precum şi a mediului înconjurător”, a precizat Kliucikovski.

Obiectivul registrului nu este evaluarea admisibilităţii plângerilor, care va fi realizată într-o a doua etapă de către o comisie independentă însărcinată cu stabilirea compensaţiilor, ci doar de a aduna reclamaţiile.

Doar în ceea ce priveşte strămutarea populaţiei, juristul a relevat că între patru şi șase milioane de ucraineni s-au refugiat în străinătate, iar două milioane s-au relocat în interiorul ţării, fiind adică tot atâtea plângeri potenţiale. Dar el nu a riscat să evalueze suma pe care ar putea să o atingă factura finală.

De la sfârşitul lunii aprilie, ucrainenii vor putea să înceapă să-şi înregistreze plângerile exclusiv pe cale digitală printr-o aplicaţie a serviciului public deja existentă, Diia.

„Ar trebui să fie la fel de simplu ca şi cum v-aţi conecta cu telefonul. Oamenii vor putea să adauge cu uşurinţă orice fişier, cum ar fi fotografii, certificate sau declaraţii şi să le trimită în registru cu un simplu clic”, potrivit oficialului citat.

Aplicaţia Diia face obiectul unor atacuri cibernetice „aproape zilnic”, dar Kliucikovski a subliniat că ea nu va fi decât o „poartă de acces” pentru înregistrarea reclamaţiilor ce vor fi stocate în străinătate.

Este imposibil pentru Kliucikovski să spună în cât timp compensaţiile financiare vor fi vărsate, de vreme ce conflictul continuă:

„Cred că este mai corect să vorbim despre ani”, afirmă el.

Cu sediul la Haga, organismul va funcţiona cu 45 de persoane, dintre care 10 la Kiev, „angajate să sensibilizeze populaţia asupra procesului”.

Juristul ucrainean a spus că Registrul nu este decât o primă etapă în mecanismul compensaţiilor, recunoscând că mijloacele de a le finanţa constituie obiectul unor negocieri internaţionale.

„Rusia este un stat agresor, care are deci datoria de a plăti pentru reparaţii, este stabilit. Într-o lume civilizată, Rusia ar consimţi să plătească pentru pagubele provocate. Dar noi nu credem în asta în mod evident”, a declarat el într-o conferinţă de presă la sediul Consiliului Europei din Strasbourg.

Kliucikovski a invocat o eventuală confiscare a circa 300 miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate în străinătate.

„În virtutea dreptului internaţional actual, nu este posibilă confiscarea bunurilor unui alt stat. Dar ne putem întreba: dacă un stat încalcă un principiu-cheie al dreptului internaţional, oare se poate refugia în spatele unei alte dispoziţii a dreptului internaţional? Răspunsul nostru este că nu”, a remarcat el.

O altă posibilitate ar fi de a permite aliaţilor Ucrainei să adopte „măsuri de retorsiune” comerciale împotriva Rusiei şi să recupereze astfel fonduri care ar fi transferate Kievului.

La ora actuală, circa 40 de ţări membre ale Consiliului Europei, plus SUA, Canada şi Japonia şi-au exprimat sprijinul pentru acest proces.

Registrul internaţional se adaugă diferitelor măsuri care vizează să ajute Ucraina să obţină despăgubiri din partea Rusiei.

În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în deportarea copiilor ucraineni.

Proiectul de creare a unui tribunal special pentru crimele de război în Ucraina, probabil cu sediul tot la Haga, a făcut, de asemenea, obiectul discuţiilor la summitul de la Reykjavik.