Rusia va lansa vineri o sondă selenară care va analiza solul satelitului natural al Pământului și va efectua cercetări științifice. Această relansare a programului spațial, având ca destinație Luna, este prima misiune a rușilor din anul 1976 încoace, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Lansarea sondei Luna-25 va avea loc "la 11 august, la 2:10:57 ora Moscovei" (23:10:57 GMT, joi), a anunţat Roscosmos într-un comunicat, în contextul în care misiunile de aselenizare ale puterilor mondiale precum Statele Unite şi China se înmulţesc.
Roscosmos a indicat că o rachetă Soiuz a fost "pregătită" la cosmodromul Vostotchny din Orientul Îndepărtat pentru lansarea sondei Luna-25, care va aseleniza lângă Polul Sud al Lunii, "pe teren dificil".
Călătoria va dura între "patru zile şi jumătate şi cinci zile şi jumătate", potrivit datelor publicate de Roscosmos, citate de agenţia oficială de presă Tass.
Odată ajunsă pe Lună, sonda Luna-25, care cântăreşte aproape 800 de kilograme, va avea ca misiune principală, timp de cel puţin un an, "prelevarea şi analizarea solului şi efectuarea de cercetări ştiinţifice pe termen lung", a indicat agenţia spaţială rusă în comunicat său oficial.
Această lansare este prima misiune a noului program selenar al Rusiei şi vine într-un moment în care Moscova doreşte în special să-şi consolideze cooperarea spaţială cu Beijingul, în plină tensiune cu puterile spaţiale occidentale din cauza Ucrainei, notează AFP.
După lansarea ofensivei militare ruse în Ucraina iniţiată de Vladimir Putin, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a declarat că nu va mai coopera cu Rusia la lansarea Luna-25 şi nici la viitoarele misiuni, 26 şi 27.
În pofida acestei retrageri, Moscova a declarat că îşi va continua proiectele selenare şi va înlocui echipamentele ESA cu echipamente ştiinţifice de fabricaţie rusă.
Ultima misiune pe Lună a URSS a fost cea a sondei spaţiale Luna-24, în 1976.
De la căderea URSS, Moscova a încercat să inoveze în domeniul explorării spaţiale, iar programele sale se confruntă acum cu concurenţa, nu doar din partea actorilor de stat, ci şi a iniţiativelor private, precum compania Space X a miliardarului Elon Musk.