Audierea de la Haga nu va examina legalitatea invaziei Rusiei, ci va analiza în schimb legitimitatea examinării pretențiilor Ucrainei de către Curtea Internațională.

Ucraina spune că nu a existat niciun risc de genocid în estul țării, unde luptă cu forțele susținute de Rusia din 2014. Acesta adaugă că tratatul de genocid nu permite în niciun caz o invazie pentru a opri un presupus genocid.

La rândul ei, Rusia descrie cazul Ucrainei ca fiind „plin de vicii” și spune că ceea ce dorește cu adevărat Kievul este o decizie cu privire la drepturile și greșelile acțiunii militare a Rusiei.

La mijlocul lunii martie, CIJ - cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite - a cerut Rusiei să-și suspende operațiunile militare din Ucraina, însă Rusia nu a acceptat acest ordin, opunând jurisdicția instanței și calificând cererea Ucrainei ca inadmisibilă.

Luni, în instanță, reprezentantul legal al Rusiei, Gennady Kuzmin, a declarat că, deoarece Ucraina a insistat că nu a avut loc un genocid, nu ar fi putut exista o încălcare a Convenției Națiunilor Unite privind genocidul. „Numai asta ar trebui să fie suficient pentru a respinge cazul”, a adăugat el.

În zilele următoare, instanța va audia concluziile altor 32 de națiuni, toate susținând argumentul Ucrainei conform căruia instanța are competența corespunzătoare pentru a se ocupa de cazul.

Convenția ONU din 1948 a definit genocidul ca fiind crimele comise „cu intenția de a distruge, în întregime sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios, ca atare”.

Oficialii ruși continuă să acuze Ucraina că a comis genocid. Într-un dosar separat în fața CIJ care datează din 2017, Ucraina acuză Rusia că a anexat ilegal Crimeea și că a finanțat ilicit rebelii separatiști.

Această acțiune, introdusă în temeiul convențiilor ONU împotriva terorismului și antidiscriminării, este încă în desfășurare.