Rusia, China şi Iran au cerut vineri ridicarea „tuturor sancţiunilor unilaterale ilegale” şi crearea unui climat diplomatic favorabil abordării dosarului nuclear al Iranului, ţară asupra căreia SUA exercită presiuni, într-o declaraţie transmisă după o reuniune la nivel de viceminiştri de externe desfăşurată în capitala chineză Beijing.
„Dialogul bazat pe respect reciproc este unica soluţie viabilă”, mai afirmă în declaraţie viceminiştrii de externe chinez, iranian şi rus, respectiv Ma Zhaoxu, Kazem Gharibabadi şi Serghei Riabkov.
De asemenea, ministrul chinez de externe Wang Yi a reafirmat, după o întâlnire cu viceminiştrii rus şi iranian, angajamentul Beijingului faţă de o soluţie diplomatică în dosarul nuclear iranian şi a respins folosirea sancţiunilor unilaterale şi a măsurilor coercitive care „subminează stabilitatea regională”, informează Agerpres.
Ministrul chinez a apreciat că Iranul are dreptul de a folosi energia nucleară în scopuri paşnice, în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP), dar a cerut totodată Teheranului să îşi respecte angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare, iar Washingtonului „să dea dovadă de voinţă politică” pentru reluarea negocierilor în dosarul nuclear iranian fără a impune sancţiuni.
În acest timp, la Moscova, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că trebuie continuate eforturile diplomatice în dosarul nuclear iranian şi a susţinut de asemenea dreptul Iranului de a-şi dezvolta programul nuclear civil, denunţând în acelaşi timp „sancţiunile ilegitime” contra Iranului. La rândul său, Ministerul rus de Externe a precizat că la reuniunea tripartită desfăşurată la Beijing au fost stabilite „sarcini concrete” pentru „lunile următoare şi pentru o perspectivă mai îndepărtată”.
Potrivit MAE rus, Rusia, China şi Iran au convenit în special asupra unor acţiuni menite „să reducă tensiunile din jurul programului nuclear iranian, instigate în mod artificial din exterior”. Cele trei ţări au subliniat de asemenea că este „absolut inadmisibilă recurgerea la ameninţări şi intimidare, precum şi la forţa militară împotriva siturilor infrastructurii civile nucleare iraniene”.
După ce şi-a preluat în ianuarie al doilea mandat de preşedinte ale SUA, Donald Trump s-a declarat favorabil unui „acord de pace” cu Iranul, dar a insistat că această ţară nu trebuie să deţină arme nucleare. El a cerut o politică de „presiune maximă” asupra Teheranului şi a semnat un memorandum prin care a dispus administraţiei sale să pregătească sancţiuni împotriva Iranului, aşa cum a făcut în 2018, când a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul. Între timp, Washingtonul a anunţat joi noi sancţiuni împotriva sectorului petrolier iranian.
Trump a declarat vinerea trecută că a trimis Iranului o scrisoare privind negocierea unui nou acord nuclear, dar în acelaşi timp a ameninţat această ţară cu acţiuni militare.
„Le-am spus: sper că veţi negocia, întrucât va fi mult mai bine pentru Iran”, a spus Trump într-un interviu la Fox Business Network. „Cred că ei vor binevoi să înţeleagă această scrisoare. Cealaltă alternativă este că va trebui să facem ceva, pentru că nu-i putem lăsa să obţină arma nucleară”, a completat el. „Sunt două moduri de lucru cu Iranul: militar, sau să încheie un acord (...) Aş prefera un acord, pentru că nu vreau să fac rău Iranului”, a ameninţat preşedintele american.
După ce SUA au reinstituit în 2018 sancţiunile contra Iranului, acesta şi-a intensificat îmbogăţirea uraniului până la 60%, deja aproape de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat recent că Iranul dispune de 274 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60%.