Rușii au anunțat vineri că au cucerit orașul minier Soledar. Anunțul a fost făcut chiar de ministerul rus al Apărării, dar controlul orașului a fost revendicat de liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin. „Orașul a fost cucerit exclusiv de unități Wagner”, a transmis „bucătarul lui Putin”. De cealaltă parte, însă, ucrainenii neagă că au pierdut orașul. „Lupte violente se desfăşoară în continuare”, a anunțat armata ucraineană.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 20:34 Într-un interviu acordat vineri televiziunii publice poloneze, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit „prietenilor adevărați” și a criticat ceea ce a numit „meschinăria” unor ţări care nu au ajutat Ucraina în războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE.

Răspunsul internaţional ce a urmat declanşării războiului cu Rusia a determinat Ucraina să-şi „reevalueze” relaţiile cu multe ţări, întrucât răspunsul „nu a fost acelaşi” din partea tuturor şi unii au fost chiar „meschini”, a spus Zelenski.

Conform preşedintelui ucrainean, Polonia şi vecinii săi baltici (Lituania, Letonia şi Estonia) s-au comportat ca adevăraţi prieteni ai ţării sale. „Nu ne-au sprijinit la telefon, ci au fost cu noi în Ucraina. Aceasta este o prietenie adevărată şi în asta constă o alianţă”, a indicat el.

ACTUALIZARE 19:20 „Trebuie să menţinem creşterea presiunii pe Rusia”, a transmis vineri Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, relatează Reuters.

Uniunea Europeană trebuie să sporească în continuare presiunea asupra Rusiei şi să sprijine Ucraina, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă comună cu premierul suedez Ulf Kristersson la Kiruna, în nordul Suediei.

„Trebuie să menţinem creşterea presiunii pe Rusia şi vom continua, evident, sprijinul nostru nezdruncinat pentru Ucraina”, a declarat şefa executivului comunitar, potrivit Agerpres.

ACTUALIZARE 17:22 Rusia a răpit 2.000 de copii pe care i-a deportat din Ucraina în Rusia de la 1 ianuarie și până în prezent, a declarat vineri ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, citat de Kyiv Independent.

Forțele militare ruse au strămutat în mod ilegal mii de civili ucraineni pe care i-au trimis în Rusia, ceea ce constituie o încălcare a Convenției de la Geneva, a spus Carpenter.

Din 22 decembrie 2022 și până în prezent, conform autorităților ucrainene, peste 13.000 de copii au fost mutați cu forța din Ucraina în Rusia.

ACTUALIZARE 17:15 Polonia şi Lituania cer ca Uniunea Europeană să impună restricţii asupra sectorului nuclear din Rusia ca parte a noilor sancţiuni contra Moscovei în contextul războiului din Ucraina, informează Agerpres.

Cele două ţări au propus ca grupul energetic Rosatom şi conducerea lui să fie incluse pe "lista neagră" a UE, ulterior urmând să fie redusă cooperarea în UE cu industria nucleară rusă.

"Este tot mai dificil să ajungi la unanimitatea necesară în UE pentru sancţiuni suplimentare. Totuşi, noi vom propune un nou pachet ambiţios", a declarat un diplomat european, citate de Reuters.

ACTUALIZARE 16:20 Imagini filmate din dronă cu orașul Soledar au fost publicate de Nexta.

ACTUALIZARE 14:20 Anturajul preşedintelui rus Vladimir Putin a început deja pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din 2024, pornind de la premisa că acestea vor avea loc la data stabilită şi cu participarea actualului lider de la Kremlin, relatează vineri cotidianul rus Kommersant, citat de EFE.

Potrivit ziarului, reprezentanţii administraţiei prezidenţiale de la Moscova au început consultările pe tema scrutinului cu comunitatea de experţi ruşi.

Pentru moment, pregătirile au un 'caracter preliminar' fără 'contururi ideologice', deşi se crede că această campania se va axa pe 'unitatea' naţiunii pe fondul invaziei ruse în Ucraina pe care Kremlinul o numeşte 'operaţiune militară specială'.

ACTUALIZARE 14:15 NATO vrea să ”monitorizeze activitatea militară rusă” și să sprijine totodată ”prezenţa întărită a Alianţei în regiune” și mută din Germania în România avioanele de supraveghere AWACS (Airborne Warning and Control System). Acestea urmează să ajungă marţea viitoare la Bucureşti, a transmis vineri NATO într-un comunicat citat de DPA. Avioanele vor staționa la circa 200 de kilometri de granița cu Ucraina unde vor fi trimiși și 180 de militari.

NATO va reloca în România unele dintre avioanele sale de supraveghere staţionate în prezent în Germania, pentru a fi mai aproape de războiul declanşat de Rusia în Ucraina. Avioanele de supraveghere AWACS (Airborne Warning and Control System) urmează să ajungă marţea viitoare la Bucureşti pentru "a sprijini prezenţa întărită a Alianţei în regiune şi pentru a monitoriza activitatea militară rusă", a transmis NATO într-un comunicat.Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 14:10 The New York Times, într-o analiză privind situația din Ucraina, a amintit că în ultimele săptămâni, unele țări occidentale au decis brusc să trimită arme Kievului. Potrivit corespondenților cotidianului  american, acest lucru se datorează faptului că Ucraina mai are o fereastră foarte mică pentru a se pregăti pentru o posibilă ofensivă de primăvară a armatei ruse, iar Occidentul este conștient de acest lucru.

Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zaluzhni, a declarat recent că, pentru a stăpâni pe deplin inițiativa pe câmpul de luptă, trupele ucrainene au nevoie de aproximativ 300 de tancuri grele de tip occidental și de circa 600 de unități de alte vehicule blindate. Conform The New York Times, este posibil ca acum asistăm la prima etapă a punerii în aplicare a acestei solicitări.

ACTUALIZARE 14:00 Ucraina a respins afirmațiile Moscovei privind cucerirea Soledar, potrivit Kyiv Post.

ACTUALIZARE 13:40 Gruparea de mercenari Wagner își asumă în totalitate succesul pentru cucerirea orașului Soledar și critică afirmația Ministerului rus al Apărării potrivit căreia soldații armatei rusești au participat la asalt, transmite CNN.

Mercenarii de la Wagner au postat joi seară pe Telegram un videoclip în care denigrează direct afirmația Ministerului rus al Apărării privind implicarea armatei ruse în atacul de la Soledar.

La o zi după ce Ministerul rus al Apărării a remaniat conducerea așa-numitei sale „operațiuni militare speciale”, postarea companiei paramilitare private (PMC )Wagner a dublat afirmația șefului său, Evgheni Prigojin, potrivit căreia forțele sale sunt singurele responsabile pentru operațiunea Soledar, contrazicând direct ministerul.

Videoclipul arată doi bărbați, cu fețele ascunse, purtând uniforme și stând în picioare în ceea ce pare a fi un buncăr subteran, luminat de o lanternă.

ACTUALIZARE 12:50 Rusia spune că a preluat controlul asupra orașului din estul Ucrainei după o bătălie de luni de zile, numind-o un „pas crucial”, scrie BBC News.

Victoria va permite trupelor ruse să pună presiune pe forțele ucrainene din orașul Bakhmut din apropiere, a declarat Ministerul rus al Apărării.

Anterior, Ucraina a declarat că forțele sale continuă să lupte peste noapte. Luptele din jurul orașului Soledar au fost unele dintre cele mai sângeroase ale războiului.

ACTUALIZARE 12:27 Declarații halucinante la o televiziune din Rusia, unde un propagadist explică de ce s-a prelungit atât de mult războiul din Ucraina. El susține că Rusia ar fi putut câștiga războiul repede, în două-trei luni, dar astfel nu s-ar mai fi realizat „mobilizarea spirituală a societății” și că prelungirea războiului, chiar dacă are și consecințe negative, are o „semnificație foarte pozitivă”. El motivează astfel „profunzimea” gândirii lui Putin, care ar fi autorul acestei strategii.

Dezbatarea a avut loc la postul tv Rusia 1, unde propaganda Moscovei se strânge în fiecare seară pentru a motiva războiul pornit de Putin împotriva Ucrainei.

Potrivit unei înregistrări furnizate de canalul Nexta, unul dintre invitați a spus, nici mai mult, nici mai puțin, că prelungirea războiului are o „semnificație foarte pozitivă”, care a ajutat la „mobilizarea spirituală a societății”, în ciuda unor „consecințe negative”, cum ar fi pierderile de vieți omenești.

ACTUALIZARE 12:20 Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a propus modificarea Codului Penal astfel încât bunurile ruşilor care au părăsit ţara să poată fi confiscate sub acuzaţiile de incitare la extremism, reabilitarea nazismului sau „discreditarea” armatei ruse, relatează postul de televiziune pe internet Nastoiaşcee Vremea.

„Obiectivul acestor oameni este să câştige bunăvoinţă şi să încerce să-şi păstreze starea de bunăstare în străinătate”, a scris Viaceslav Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o postare pe Telegram vineri.

Volodin a mai declarat că unii dintre ruşii care au părăsit ţara după declanşarea campaniei în Ucraina „denigrează Rusia, pe locuitorii şi soldaţii săi şi îi susţin în mod deschis pe răufăcători, nazişti şi ucigaşi”, potrivit Nastoiaşcee Vremea, un proiect al Radio Free Europe/Radio Liberty şi Voice of America, preluat de EFE și Agerpres.

Șeful Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) subliniază că declaraţiile împotriva ţării şi a militarilor săi pot fi considerate „apeluri la extremism, reabilitarea nazismului sau discreditarea forţelor armate”, delicte prevăzute de Codul penal rus.

ACTUALIZARE 12:10 Statele Unite ale Americii consideră că Serbia trebuie să se alăture sancţiunilor împotriva Moscovei pentru a pedepsi Rusia pentru agresiunea sa contra Ucrainei, a declarat vineri la Belgrad consilierul Departamentului de Stat al SUA, Derek Chollet, transmite EFE.

„Activităţile ruse nu trebuie doar condamnate, ci şi pedepsite. Rusia a declanşat un război brutal şi ilegal”, a afirmat Chollet în faţa presei de la Belgrad după o vizită efectuată în capitala Serbiei, notează Agerpres.

Chollet a apreciat că „Serbia a făcut câţiva paşi importanţi” pentru a condamna la ONU agresiunea rusă, dar că SUA vor colabora cu Belgradul pentru ca autorităţile sârbe să sprijine mai mult Ucraina.

Serbia, candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este un aliat tradiţional al Rusiei, care apără la rândul său interesele sârbe la forurile internaţionale în privinţa Kosovo, fostă provincie sârbă populată majoritar de etnici albanezi care şi-a declarat unilateral independenţa în 2008.

În plus, Serbia depinde aproape total de furnizarea de gaze ruse, cu toate că în ultima perioadă a încercat să-şi diversifice sursele energetice.

Chollet a mai avertizat totodată că gruparea paramilitară rusă Wagner, apropiată Kremlinului, încearcă să recruteze mercenari în Serbia şi în alte părţi ale lumii şi că SUA „colaborează cu Serbia şi cu alte ţări pentru a pune capăt acestor activităţi”.

ACTUALIZARE 12:00 Ucraina a devenit în fapt un membru al alianței NATO, a spus ministrul ucrainean al apărării, pe măsură ce țările occidentale, cândva îngrijorate că ajutorul militar ar putea fi văzut ca o intensificare a conflictului de către Rusia, își schimbă „maniera de gândire”, relatează BBC.

Într-un interviu pentru BBC, Olexii Reznikov a spus că era sigur că Ucraina va primi armele de care avea nevoie de mult timp, inclusiv tancuri și avioane de luptă, în timp ce atât Ucraina, cât și Rusia par să se pregătească pentru noi ofensive în primăvară.

„Această îngrijorare despre următorul nivel de intensificare, pentru mine, este un fel de protocol”, a spus Reznikov. „Ucraina ca țară, și forțele armate ale Ucrainei, au devenit un membru NATO. De facto, nu de jure. Pentru că avem armament și știm cum să îl folosim”.

Reznikov nu crede că mesajul său este unul controversat nici pentru Rusia și, poate, nici pentru NATO, care și-a luat măsuri de precauție ca alianța să nu fie văzută ca o participantă la conflict. „De ce să fie controversat? Este adevărat. Este un fapt”, a spus Reznikov. „Sunt sigur că pe viitor vom deveni un membru NATO de drept.”

ACTUALIZARE 11:22 În evaluarea de vineri a războiului, Ministerul britanic al Apărării a transmis că este foarte probabil ca sectorul rusesc de producție în domeniul apărării să folosească forța de muncă a deținuților în încercarea de a satisface cerințele de producție pe timp de război. 

Britanicii amintesc că în noiembrie 2022, Uralvagonzavod (UVZ), cel mai mare producător de tancuri din Rusia, a comunicat presei locale că va angaja 250 de deținuți după ce a discutat cu Serviciul Penal Federal (FSIN). 

Există o lungă tradiție a muncii în închisori în Rusia, dar din 2017 a fost reintrodusă munca forțată ca pedeapsă penală specifică, se arată în evaluarea britanicilor.

În condițiile uneia dintre cele mai mari rate de încarcerare din lume, FSIN supraveghează un vast imperiu cu peste 400.000 de deținuți și a fost acuzat frecvent de brutalitate extremă și corupție. 

Populația penitenciară oferă liderilor ruși o resursă umană unică, pe care să o utilizeze în sprijinul „operațiunii militare speciale”, în condițiile în care numărul de voluntari dispuși să se ofere este în continuare redus, mai spune Londra.

Forța de muncă a deținuților va fi probabil deosebit de solicitată în special de producătorii de armament de tehnologie relativ scăzută, cum ar fi UVZ, care se află aproape sigur sub o mare presiune din partea Moscovei pentru a-și crește producția, concluzionează Ministerul britanic al Apărării.

ACTUALIZARE 11:12 Belarusul ar putea să intre în conflictul din Ucraina în cazul în care Kievul s-ar decide „să invadeze” una dintre cele două ţări componente ale Uniunii statale Rusia-Belarus, a declarat vineri un înalt responsabil din Ministerul de Externe rus, Aleksei Polişciuk, citat de Reuters.

Rusia a folosit Belarus ca rampă de lansare pentru invazia sa din 24 februarie în Ucraina, iar din octombrie a desfăşurat trupe în Belarus pentru exerciţii militare comune. Cele două ţări au convenit să îşi intensifice cooperarea militară, provocând temeri că Moscova ar putea să se folosească de aliatul său apropiat pentru a lansa o nouă ofensivă împotriva Ucrainei dinspre nord.

Într-un interviu acordat mass-media oficiale, Aleksei Polişciuk a afirmat că exerciţiile comune ale Rusiei cu Belarus sunt menite să prevină o escaladare, dar a avertizat că Belarus ar putea să intre în conflictul din Ucraina în cazul unei 'invazii' pe teritoriul belarus sau al Rusiei din partea forţelor ucrainene, notează Agerpres.

„Din punct de vedere juridic, utilizarea forţei militare de către regimul de la Kiev sau invadarea teritoriului Belarusului sau al Rusiei de către forţele armate ale Ucrainei sunt motive suficiente pentru un răspuns colectiv din partea Moscovei şi al Minskului”, a declarat Polişciuk pentru agenţia de presă rusă de stat TASS.

Diplomatul rus a remarcat totuşi că este la latitudinea liderilor celor două ţări dacă vor lua această decizie sau nu.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că ţara sa trebuie „să fie pregătită” la graniţa cu Belarus, dar că până în prezent a văzut doar „declaraţii puternice” venind din partea ţării vecine.

„Înţelegem că, în afară de declaraţii puternice, nu vedem nimic puternic acolo, dar cu toate acestea trebuie să fim pregătiţi atât la graniţă, cât şi în regiuni”, a spus el.

Aleksei Polişciuk este directorul Departamentului II pentru statele CSI (Comunitatea Statelor Independente) în Ministerul rus de Externe, conform media ruse.

La 11 ianuarie, Valeri Sahaşcik, un apropiat al liderei opoziţiei belaruse din exil Svetlana Tihanovskaia, a declarat pentru emisia în limba rusă a Deutsche Welle că în Belarus în prezent se formează un grup de mercenari similar societăţii ruse Wagner a lui Evgheni Prigojin.

Compania de securitate privată „GardService”, căreia Aleksandr Lukaşenko i-a permis să deţină arme de foc, se pregăteşte să participe la acţiunile militare din ţara vecină, a spus el într-o declaraţie citată de numeroase media ucrainene.

ACTUALIZARE 10:35 Un oficial prorus din Donețk, Andrei Baevski, a declarat că în interiorul orașului Soledar există încă „mici grupuri de rezistență” ucrainene , susținând că trupele ruse dețin controlul „aproape total”.

Baekvski, care este locotenent-colonel și deputat al autoproclamatului parlament al Republicii Populare Donețk, a declarat agenției de presă de stat ruse: „În momentul de față, într-adevăr, există încă mici grupuri separate de rezistență în Soledar, dar forțele noastre, băieții, continuă să zdrobească inamicul în aceste locuri.”

„În general, operațiunea s-a dezvoltat cu succes, iar periferia de vest a orașului Soledar este deja complet sub controlul nostru”, a adăugat el.

ACTUALIZARE 10:30 Numirea generalului Valeri Gerasimov în funcția de comandant al forțelor ruse din Ucraina ridică semne de întrebare despre intențiile președintelui Vladimir Putin în privința următoarei faze a campaniei sale militare care s-a împotmolit, scrie The Moscow Times.

Ministerul rus al Apărării a declarat că Gerasimov îl înlocuiește pe generalul Serghei Surovikin, supranumit „Generalul Armagedon”, la doar trei luni după ce a ocupat funcția de comandant al tuturor forțelor ruse care luptă în Ucraina datorită „extinderii amplorii obiectivelor” și a nevoii de „interacțiune mai apropriată între ramurile Forțelor Armate”. Experții militari din Vest au spus însă că decizia indică o luptă pentru putere în interiorul elitei militare și, de asemenea, o posibilă nouă fază a ofensivei ruse.

Citește continuarea AICI.

„Forțele ruse au capturat probabil Soledar pe 11 ianuarie”, scrie ISW pe Twitter, în evaluarea zilnică a situației de pe front, observând că acest lucru nu va conduce la o încercuire iminentă a orașului Bahmut, aflat la câțiva kilometri distanță.

„Toate dovezile disponibile indică faptul că forțele ucrainene nu mai susțin o apărare organizată în Soledar. Pe de altă parte, Rusia a exagerat mult importanța acestei lupte, care este cel mult o victorie tactică «a la Pirus»”, mai notează ISW. Expresia „victorie a la Pirus” face trimitere la o victorie militară cu costuri atât de mari pentru învingător, încât echivalează aproape cu o înfrângere.

Potrivit ISW, cucerirea Soledarului, un oraș mic, de nici 15 km2, nu va permite forțelor ruse să obțină controlul liniilor de comunicații spre Bahmut și nici poziții mai bune pentru a încercui orașul.

Resursele mari pe care le-au implicat în cucerirea acestui oraș „vor accelera degradarea forțelor ruse” în apropierea Bahmutului, mai estimează ISW.

Pe de altă parte, în raportul zilnic oferit de Statul Major al armatei ucrainene nu se face decât o referire scurtă la Soledar, care, alături de alte localități de pe axa Bahmut, „este ținta atacurilor inamice”.

Forțele ruse au bombardat mai multe localități ucrainene din regiunea Sumî, în apropiere de granița cu Rusia, pe 12 ianuarie.

Rușii au lansat peste 20 de lovituri de mortiere în zona localităților Esman și Seredina-Buda, a scris guvernatorul regiunii, Dmitro Jivițki, pe Telegram, potrivit Kyiv Independent.