Rusia a intrat în cursa pentru exploatarea metalelor rare, anunţând săptămâna aceasta că va produce aproximativ 60.000 de tone metrice de carbonat de litiu în anul 2030, anunţ venit în timp ce SUA au convenit deja cu Ucraina un acord (încă nesemnat) care va oferi companiilor americane un acces preferenţial la exploatarea mineralelor rare ucrainene după ce se va încheia războiul cu Rusia, care controlează o parte din aceste zăcăminte ucrainene în teritoriile ocupate, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres."Extracţia industrială a litiului în ţară va începe în 2030 (...) Producţia estimată de litiu va fi de cel puţin 60.000 de tone", potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Resurselor Naturale.Litiul, un metal cheie pentru fabricarea vehiculelor electrice, este inclus pe lista celor 50 de minerale considerate critice de Serviciul Geologic al SUA (US Geological Survey).Rusia susţine că are 3,5 milioane de tone de rezerve de oxid de litiu, dar numeroase zăcăminte sunt situate în inospitaliera Siberie."În mod tradiţional, Rusia a importat litiu, prin urmare este acum vital să punem rapid în funcţiune instalaţiile şi să creştem extracţia şi procesarea acestei resurse importante din punct de vedere strategic pentru economie", se arată în acelaşi comunicat.Până în prezent au fost emise licenţe pentru explorarea acestui mineral din trei zăcăminte, respectiv două în regiunea Murmansk din nordul Rusiei şi unul în regiunea siberiană Tuva, la graniţa cu Mongolia.Potrivit celor mai recente date ale Serviciului Geologic al SUA, Rusia se numără printre primele cinci ţări din lume în ierarhia rezervelor de metale din pământuri rare, dar contribuie foarte puţin la producţia globală.De asemenea, datele agenţiei nucleare ruse Rosatom indică faptul că Rusia deţine în prezent mai puţin de 1% din piaţa producţiei de metale rare, deşi rezervele sale reprezintă 17% din totalul mondial, plasându-o pe locul doi, după China.Ministerul rus al Resurselor Naturale a estimat luna trecută că rezervele ruse a 29 de metale rare sunt evaluate la 658 de milioane de tone şi includ 28,5 milioane de tone de metale din pământuri rare, considerând aceste rezerve ca fiind suficiente pentru nevoile actuale şi viitoare ale economiei ruse.Conform aceluiaşi minister, în rezervele menţionate se regăsesc 14 metale rare, printre care litiu, rubidiu, cesiu, beriliu şi altele, în timp ce elementele de pământuri rare sunt 15, iar acestea sunt extrase în comun din zăcăminte, după care sunt separate.În ultimele săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a pledat pentru creşterea exploatării metalelor din pământuri rare de care dispune ţara sa, precizând că Rusia este dispusă la colaborări cu parteneri externi, inclusiv cu SUA, pentru exploatarea zăcămintelor de pământuri rare.Dar acestea "sunt investiţii care necesită mult capital, sunt proiecte costisitoare", a atras atenţia Putin, care s-a declarat de acord cu participarea unor investitori americani şi din alte ţări la proiectele de extracţie a metalelor din pământuri rare, de asemenea în regiunile ucrainene ocupate de Rusia.Potrivit experţilor, înainte de anul 2022, când a atacat Ucraina, Rusia nu avea nevoie să-şi exploateze aceste resurse, întrucât se baza pe importuri, dar sancţiunile occidentale au accelerat procesul tehnologic de obţinere a metalelor din pământuri rare.Recurgerea cu predilecţie până atunci la importuri se explică prin faptul că zăcămintele Rusiei sunt situate în zone cu condiţii climatice dure, ceea ce necesită costuri semnificative pentru extracţia acestora.În prezent, singurul sit activ al Rusiei de exploatare a metalelor din pământuri rare este situat în nordul regiunii Murmansk, unde se află mina Lovozerski. Există acolo rezerve mari de loparit, un mineral care conţine titan, tantal, niobiu şi alte metale rare.Alte mari proiecte majore ruseşti în domeniul producţiei de metale din pământuri rare, respectiv zăcământul Tomtor din Iakuţia şi zăcământul Ak-Suk din Tuva, sunt practic îngheţate, scrie presa rusă, conform căreia în Rusia au fost explorate 18 zăcăminte confirmate de metale rare şi pământuri rare.Cât despre Ucraina, aceasta deţine 5% din resursele minerale ale lumii şi ocupă locul 40 în rândul producătorilor de minerale, conform ediţiei din 2024 a World Mining Data.Pe de altă parte, aproximativ 70% din resursele minerale semnificative ale Ucrainei sunt situate în provinciile Doneţk, Dnipropetrovsk şi Lugansk. Multe dintre ele se află pe teritoriul controlat de Rusia în provinciile Doneţk şi Lugansk, potrivit revistei Forbes Ucraina. Acesta este cazul a două dintre cele mai mari patru zăcăminte de litiu din Ucraina, ţară care deţine circa o treime din rezervele minerale de pe continentul european.Potrivit autorităţilor pro-ruse din Donbas (regiunea ce reuneşte provinciile Doneţk şi Lugansk), principalele zăcăminte de litiu şi titan din estul Ucrainei sunt acum sub controlul Moscovei.Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat ideea cedării parţiale a resurselor minerale ale Ucrainei către aliaţii săi occidentali în octombrie anul trecut, când şi-a schiţat un aşa-numit "plan de victorie" în războiul cu Rusia. Din perspectiva Kievului, o condiţie cheie pentru a ceda către aliaţii săi din resursele sale minerale este obţinerea de garanţii de securitate care să descurajeze Rusia să mai atace vreodată Ucraina după un eventual acord de încetare a ostilităţilor.Noul preşedinte american Donald Trump s-a arătat foarte interesat să pună mâna pe aceste resurse, invocând dorinţa sa ca SUA să obţină o formă de compensaţie pentru ajutorul oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.După negocieri presărate şi cu neînţelegeri, determinate mai ales de refuzul lui Trump de a oferi Ucrainei garanţii de securitate în schimbul accesului preferenţial al SUA la resursele minerale ucrainene, în cele din urmă Washingtonul şi Kievul au convenit un acord prin care SUA vor obţine acest acces şi va fi creat un fond comun americano-ucrainean în care vor fi depozitate veniturile rezultate din exploatarea mineralelor ucrainene şi din care ar urma să se finanţeze lucrări de reconstrucţie post-război.Acordul trebuia semnat în timpul vizitei efectuate de Zelenski la Washington pe 28 februarie, dar semnarea a fost amânată după ce întâlnirea acestuia cu Trump la Casa Albă s-a transformat într-o ceartă publică între cei doi lideri.Totuşi, resursele ucrainene râvnite de Donald Trump se găsesc în mare parte în zăcăminte pentru care nu au fost iniţiate lucrări de exploatare, sunt dificil de extras sau se află de facto sub control rusesc în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.