Peste 500 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi într-un interval de 24 de ore în timpul bătăliei pentru Bahmut, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al armatei ucrainene. Numărul victimelor este aproape imposibil de verificat, însă estimările arată că ruși pierd între 5 și 7 soldați pentru un un soldat ucrainean. Forțele ucrainene au anunțat că nu renunță la Bahmut, devenit epicentrul frontului din Ucraina, iar ministrul de externe Dmitro Kuleba cere mai multă muniție de la țările occidentale, dar și începerea unui program de antrenare a piloților ucraineni pe avioane de luptă moderne ale armatelor vestice.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Forţele pro-ruse luptă de luni de zile pentru a cuceri Bahmutul. Ambele părţi au recunoscut că au suferit pierderi semnificative, iar cifrele exacte sunt dificil de verificat.

Serhii Cerevati, purtătorul de cuvânt al forţelor militare din est, a declarat că ruşii au lansat 16 atacuri într-o perioadă de 24 de ore, 23 de ciocniri având loc la Bahmut.

„Pe parcursul luptelor, 221 de inamici au fost ucişi şi 314 au suferit răni de diferite grade”, a declarat el pentru postul de televiziune al parlamentului naţional, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Din afirmaţiile făcute de Cerevati, pe care Reuters nu le-a putut verifica imediat, nu este clar dacă se referă la pierderile suferite vineri sau în cele mai recente 24 de ore.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Kievul a decis să continue luptele la Bahmut, deoarece bătălia macină cele mai bune unităţi ale Rusiei.

Pentru Moscova, cucerirea Bahmutului este un obiectiv important pentru că ar însemna străpungerea apărării ucrainene şi ar fi un pas spre capturarea întregii regiuni industriale Donbas.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut Germaniei, într-un interviu publicat duminică, să accelereze livrările de muniţie şi să înceapă antrenarea piloţilor ucraineni pe avioanele de luptă occidentale, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Dmitro Kuleba a declarat pentru ziarul Bild am Sonntag că deficitul de muniţii este problema „numărul unu” în încercarea Ucrainei de a respinge invazia Rusiei. El a adăugat că producătorii germani de arme i-au spus la Conferinţa de securitate de la Munchen luna trecută că sunt gata să livreze, dar aşteaptă ca guvernul să semneze contractele.

„Deci problema este la guvern”, a spus Kuleba.

Ministrul ucrainean de externe a precizat că nu se aşteapă ca aliaţii occidentali să livreze prea curând Ucrainei avioanele de luptă pe care le-a cerut, dar consideră că piloţii ucraineni ar trebui oricum antrenaţi, astfel încât să fie pregătiţi odată ce decizia va fi luată. Dacă Germania ar antrena piloţi ucraineni, acesta ar fi un „mesaj clar al angajamentului său politic”, a spus el.

Kuleba a mai declarat că Ucraina va continua să apere oraşul Bahmut, ţinta atacurilor ruseşti din ultimele şase luni. „Dacă ne-am retrage din Bahmut, ce s-ar schimba? Rusia ar lua Bahmut şi apoi ar continua ofensiva împotriva Ceasiv Iar, astfel încât fiecare oraş dincolo de Bahmut ar putea avea aceeaşi soartă”.

Întrebat cât timp ar putea susţine apărarea Bahmutului forţele ucrainene, şeful diplomaţiei ucrainene a refuzat să dea un răspuns precis. El a comparat forţele ucrainene cu oamenii care îşi apără casa împotriva unui intrus care încearcă să îi omoare şi să le ia tot ce au.

Patriarhul Chiril I al Moscovei, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, i-a cerut sâmbătă Papei Francisc şi altor lideri religioşi să convingă Ucraina să oprească represiunea împotriva unei aripi istorice a bisericii aliniate cu Rusia.

Printre numeroşii lideri cărora le este adresat apelul se numără Papa Francisc, Arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby, şeful Bisericii Copte din Egipt Papa Tawadros, precum şi secretarul general al ONU Antonio Guterres şi înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului Volker Turk.

Kievul a ordonat vineri Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU) să părăsească complexul mănăstiresc Lavra Pecerska unde îşi are sediul, guvernul susţinând că această biserică este pro-rusă şi colaborează cu Moscova. Ministerul ucrainean al Culturii a informat că BOU are ca dată limită până pe 29 martie să părăsească Lavra Pecerska.

Patriarhul Kirill a îndemnat liderii religioşi şi organizaţiile internaţionale să „depună toate eforturile pentru a preveni închiderea forţată a mănăstirii, care va conduce la încălcarea drepturilor a milioane de credincioşi ucraineni”, se arată într-un comunicat citat de Reuters. El a mai spus că este regretabil că drepturile şi libertăţile credincioşilor ucraineni sunt încălcate în mod flagrant.

Patriarhul Moscovei a susţinut ferm invadarea Ucrainei de către forţele ruse. BOU spune că a întrerupt legăturile cu Rusia şi Patriarhia Moscovei şi că este victima unei vânătoare politice de vrăjitoare. Din octombrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a efectuat periodic percheziţii în bisericile BOU, a impus sancţiuni episcopilor şi susţinătorilor săi financiari şi a deschis dosare penale împotriva a zeci de clerici.

Majoritatea credincioşilor ortodocşi ucraineni aparţin Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, formată în urmă cu patru ani prin unirea unor ramuri independente de autoritatea Moscovei.