Rusia a bombardat o zonă industrială din regiunea Liov, unde ucrainenii spun că ar fi lovit infrastructură critică. De asemenea, alertele antiaeriene au răsunat în orașe din Ucraina iar apărarea antiaeriană a doborât 8 rachete Kalibr lansate de pe o navă rusească din Marea Neagră. Institutul pentru Studiul Războiului consideră că Rusia rămâne fără echipamentul militar și oamenii necesari pentru o ofensivă la scară largă.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 15:24 Rusia a lansat în total din aer și de pe mare 36 de rachete de croazieră, rachete aer-sol și rachete anti-navă în Ucraina, pe timpul nopții de miercuri spre joi, potrivit oficialilor ucraineni, transmite The Guardian.

Cel puțin 16 rachete au fost doborâte de bateriile antiaeriene ucrainene, potrivit forțelor aeriene ale Kievului, mai puține ca de obicei.

Bombardamentele nu au avut un impact major asupra furnizării de energie, au spus ministrul energiei German Galușcenko și operatorul național de energie.

Ucraina acoperea cererea de consum pentru a cincea zi consecutivă, a spus Galușcenko. Ukrenenergo a transmis că nu e necesară întreruperea de urgență a energiei pentru a conserva stocurile.

Șeful Ukrenergo Volodimir Kudrițki a spus că situația privind energia ar putea rămâne „stabilă” dacă Ucraina nu este afectată de pagube la infrastructură de aceeași amploare precum cele din toamnă, când Rusia a lovit rețeaua de energie și a provocat pene răspândite de curent.

El a spus: „Am îmbunătățit situația însă suntem încă departe de stabilitate absolută”.

Ministrul israelian de externe, Eli Cohen, a ajuns la Kiev joi pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski în prima vizită publică a unui oficial israelian de rang înalt în capitala ucraineană, de când Rusia a început invazia anul trecut.

Cohen este așteptat să se întâlnească cu președintele Zelenski precum și cu oficiali ucraineni de rang înalt și cu lideri ai comunității evreiești din țară, ca parte a unei scurte vizite, potrivit The Guardian.

Vizita acestuia vine la scurt timp înainte de marcarea primul an de la invazia rusă în Ucraina, în contextul în care aliații occidentali vor să-și mărească sprijinul pentru Kiev.

Israelul a susținut Ucraina și a furnizat ajutor umanitar și va continua să facă acest lucru, a spus Cohen în timpul vizitei sale la memorialul unei gropi comune din Bucha, în afara Kievului.

De la începutul războiului, Israelul a navigat între a asista Kievul și a evita fricțiuni cu Moscova, cu care are interese regionale strategice comune.

Deși a condamnat invazia, Israelul s-a limitat la oferirea ajutoarelor umanitare și echipamentului de protecție Ucrainei. Nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei sau oficialilor ruși, nu a furnizat informații și nici arme Ucrainei.

ACTUALIZARE 15:21 O rachetă de cinci metri lungime a fost descoperit în nordul Republicii Moldova, în raionul Briceni, de o patrulă a Poliţiei de Frontieră, după ce în noaptea de miercuri spre joi Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete împotriva Ucrainei, informează Agerpres.

Autorităţile moldovene au izolat zona, iar racheta urmează să fie inspectată de echipe de pirotehniști şi de Procuratura raionului Briceni.

Autoritățile de la Chișinău nu au precizat, deocamdată, dacă este vorba de o rachetă rusească, însă într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne se precizează că Rusia a lansat mai multe rachete spre Ucraina, noaptea trecută.

ACTUALIZARE 15:09 Un procent de 61% dintre europeni consideră că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, care a declanşat o invazie asupra ţării vecine la 24 februarie 2022, iar 68% văd atacul asupra teritoriului ucrainean drept un atac asupra întregii Europe, potrivit unui sondaj realizat cu ajutorul platformei independente de sondare a opiniei publice Eupinions, informează Agerpres.

Cel mai ridicat nivel de scepticism se înregistrează în Germania şi Italia, unde numai 55% şi respectiv 51% dintre cetăţeni cred în victoria Ucrainei.

Ideea că atacul asupra Ucrainei este un atac asupra întregii Europe este susţinută îndeosebi în Polonia şi Spania, cu 79% şi respectiv 78%.

ACTUALIZARE 14:17 Guvernul elveţian a decis miercuri să lanseze noi proceduri menite să confişte activele blocate în Elveţia după revoluţia ucraineană din februarie 2014 care s-ar putea ridica la aproape 132 de milioane de euro în total, informează AFP.

Aceste proceduri vizează activele blocate de Elveţia ce aparţin unor persoane cu legături cu fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014 de o revoltă populară împotriva virajului pro-rus întreprins de guvernului acestuia.

„Toate activele susceptibile să fie confiscate - peste 130 de milioane de franci în total - vor face obiectul unor proceduri de confiscare în Elveţia”, a anunţat miercuri Consiliul Federal (guvernul) într-un comunicat.

ACTUALIZARE 13:19 Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat joi că va ordona trupelor sale să lupte alături de ruşi doar dacă un alt stat lansează un atac împotriva ţării sale, informează Agerpres.

"Sunt gata să lupt alături de ruşi de pe teritoriul Belarus într-un singur caz: dacă fie şi un singur soldat vine pe teritoriul Belarusului pentru a-mi ucide poporul", a declarat Lukaşenko.

"Dacă are loc o agresiune împotriva Belarusului, răspunsul va fi cel mai sever, iar războiul va căpăta un cu totul alt caracter", a spus acesta, adăugând că "nu este valabil doar pentru Ucraina, ci pentru toţi vecinii".

ACTUALIZARE 12:04 Şeful grupului paramilitar rus Wagner a spus că oraşul Bahmut, epicentrul luptelor în estul Ucrainei, nu va fi cucerit de Rusia mai devreme de „martie sau aprilie”, considerând că lentoarea cu care avansează trupele Moscovei este cauzată de „monstruoasa birocraţie” din armata rusă, informează joi AFP.

„Cred că se va întâmpla în martie sau aprilie. Pentru a cuceri Bahmut, trebuie tăiate toate căile de aprovizionare” (ale armatei ucrainene), a declarat Evgheni Prigojin într-o înregistrare video postată în noaptea de miercuri spre joi pe canalul Telegram WarGonzo.

„Cred că Bahmut ar fi fost (deja) cucerit, dacă nu era această monstruoasă birocraţie militară şi dacă nu ni se puneau beţe în roate în fiecare zi”, a criticat Prigojin într-o altă înregistrare video pe canalul Telegram al serviciului său de presă.

ACTUALIZARE 11:37 Un videoclip recent publicat arată cum armata ucraineană a reușit să distrugă un lansator de rachete termobarice care a făcut prăpăd pe linia frontului din Ucraina, scrie CNN. Arma, supranumită „Buratino”, poate smulge oxigenul din plămânii celor care se află în raza de acțiune în momentul detonării.

Filmarea a fost publicată de ucraineni pe Telegram. Atacul vine într-o perioadă în care Rusia ar pregăti o nouă ofensivă majoră la granițele Ucrainei.

Lansatorul distrus era un TOS-1 sau TOS-1A, un sistem capabil să lanseze arme termobarice. Forțele ucrainene au specificat că lansatorul se afla în regiunea Donețk în momentul în care a fost lovit.

ACTUALIZARE 10:36 Adunarea Generală a ONU va supune la vot săptămâna viitoare, la un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, un proiect de rezoluţie prin care va solicita Rusiei să se retragă din Ucraina și să ajungă cât mai curând posibil, la "o pace durabilă, justă şi cuprinzătoare", informează Agerpres.

Documentul va face apel la încetarea ostilităţilor. Textul ar urma să fie supus la vot joi după două zile de discursuri din partea reprezentanţilor celor 193 de ţări membre ale Adunării Generale, cu ocazia marcării la 24 februarie a unui an de începerea războiului din Ucraina.

Ucraina şi susţinătorii săi speră să adâncească izolarea diplomatică a Rusiei şi mizează pe voturile a trei sferturi dintre membrii Adunării Generale a ONU, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor rezoluţii adoptate anul trecut de acest organism.

Infrastructură critică a fost avariată ca urmare a bombardamentelor rusești din regiunea Liov aflată în vestul Ucrainei, a transmis, pe Telegram, șeful Administrației Regionale de stat din Liov, Maksim Kozițki, adăugând că nu există victime, conform The Guardian.

„În timpul alertei antiaeriene, un obiect de infrastructură critică a fost lovit în regiunea Liov. Nu există victime. Focul a fost stins. Detalii mai târziu. Aveți grijă de voi. Nu ignorați sirenele”, a spus acesta.

Lovitura a avut loc la primele ore ale dimineții într-o locație industrială.

Alertele antiaeriene au răsunat în orașe din Ucraina, însă până acum pagubele din Liov reprezintă singura lovitură raportată.

Oficialii ucraineni au spus că apărarea antiaeriană din sud a doborât 8 rachete Kalibr trase de pe o navă din Marea Neagră, însă alte rachete au lovit nordul și vestul Ucrainei precum și regiunile centrale Dnipropetrovsk and Kirovograd.

Echipamentul și numărul de oameni implicați în războiul din Ucraina probabil sunt „semnificativ epuizate”, spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Într-o actualizare publicată pe site-ul său, Institutul spune că „campania militară costisitoare a Rusiei în Ucraina probabil a epuizat semnificativ rezervele de echipament rusesc și oamenii necesari pentru a susține o ofensivă de succes la scară largă în estul Ucrainei”.

Institutul mai consideră că Putin „probabil nu va anunța măsuri pentru a escalada războiul din Ucraina, inițiative majore de mobilizare a rușilor ori orice altă politică semnificativă în discursul său planificat în Adunarea Federală a Rusiei pentru 21 februarie”.

Putin ar urma să se adreseze camerelor superioare și inferioare ale parlamentului rusesc săptămâna viitoare, la câteva zile înainte de împlinirea unui an de război.

Ambasadorul Poloniei în Germania, Dariusz Pawlos, a criticat Berlinul pentru lipsa de voinţă în a discuta chestiuni referitoare la Ucraina, afirmând că este foarte greu de ajuns la cancelarul Olaf Scholz, chiar şi când sunt probleme stringente de dezbătut, informează Agerpres.

Varşovia încearcă să comunice cu cancelarul german Olaf Scholz, dar acest lucru nu este uşor, a declarat Dariusz Pawlos pentru ziarul german Kolner Stadt-Anzeiger.

"Nu obţinem programări pentru consultaţii scurte şi rapide. Uneori este dezamăgitor", a spus ambasadorul polonez.

Conflictul din Ucraina a devenit un război de uzură în care niciuna din tabere nu poate da lovitura decisivă, dar asta nu înseamnă că nu se va schimba nimic. Fostul director CIA, generalul David Petraeus, prezice că războiul va arăta altfel anul acesta, cu ofensive majore și de-o parte și de alta, relatează CNN.

Per ansamblu, armata rusă, care era cândva considerată una dintre cele mai puternice din lume, va continua să își arate slăbiciunile.

Petraeus a studiat arta războiului timp de zeci de ani și a pus în practică metodele deprinse. El a fost comandantul SUA și al coaliției în războaiele din Afganistan și Irak și, mai apoi, a preluat funcția de director al CIA.

Moscova și-a retras o parte din trupele de la granițele cu alianța NATO ca să le trimită în Ucraina, dar le-a înlocuit cu armele nucleare tactice cu care a echipat navele flotei militare de nord a marinei ruse pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice, potrivit serviciilor de informații ale armatei norvegiene, informează El Pais.

Oslo se teme că prezența acestor focoase prezintă „o amenințare foarte serioasă în mai multe scenarii care ar implica țări din Alianța Atlantică”.

Raportul anual al Ministerului norvegian al Apărării, Fokus 2023, confirmă faptul că o parte centrală a capacității nucleare a Rusiei a fost instalată pe vasele de suprafață și submarinele flotei de nord.