Rusia şi SUA poartă discuţii asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică, dar au fost scoase din funcţiune în urma unui sabotaj în anul 2022 după începerea războiului din Ucraina, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Vorbind la televiziunea publică rusă, Lavrov a spus că va fi interesant de văzut „dacă americanii îşi vor folosi influenţa asupra Europei pentru a o determina să înceteze refuzarea gazului rusesc", potrivit agenţiei DPA, transmite Agerpres.
El nu a dezvoltat subiectul, dar declaraţia sa confirmă relatări anterioare despre posibilitatea ca gazoductul Nord Stream 2, din care un tronson este în continuare utilizabil, să fie inclus într-un acord ruso-american privind încheierea războiului ruso-ucrainean, înţelegere ce ar putea cuprinde şi implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.
Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în UE din motive politice, situaţie care a forţat industria Germaniei să plătească preţuri mai mari pentru energie, efectele fiind scăderea competitivităţii acestei industrii şi intrarea Germaniei în recesiune. Cu toate acestea, politicieni germani şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „au spus că nu vor repune în funcţiune Nord Stream pentru nimic în lume", a mai comentat ministrul rus. „Aceşti oameni fie sunt nebuni, fie sunt sinucigaşi", a adăugat Lavrov.
În septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit şi care până atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în acelaşi timp şi în aceeaşi zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011.
Acest sabotaj este în continuare neelucidat, dar presa germană a scris despre o implicare ucraineană, deşi Kievul neagă. Germania a emis în iunie anul trecut un mandat de arestare pe numele unui instructor de scufundări ucrainean care ar fi făcut parte dintr-o echipă de scafandri care au amplasat dispozitive explozive pe conductele submarine, dar suspectul nu a putut fi audiat întrucât se află în Ucraina.
Potrivit unor informaţii scurse în mediul online şi preluate de cotidianul Washington Post, SUA ar fi avut cu trei luni înainte de sabotaj informaţii despre un plan ucrainean de a ataca Nord Stream cu o echipă de şase persoane a forţelor de operaţiuni speciale. Conform unei alte teorii, vehiculate de jurnalistul american de investigaţie Seymour Hersh, scafandri ai US Navy, ajutaţi de Norvegia, ar fi plantat dispozitive explozive pe aceste conducte în luna iunie 2022 şi le-au declanşat trei luni mai târziu, acuzaţii negate de fosta administraţie americană a preşedintelui Joe Biden.
Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitând reparaţii complexe - şi Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente.