Romgaz a anunțat că a renunțat „pentru moment” la procesul prin care cerea dizolvarea Fundației Greenpeace România. Compania națională susține că a luat decizia „cu bună credință” după ce Greenpeace și-a actualizat datele în toate dosarele deschise pe tema proiectului Neptun Deep. Digi24.ro a tratat pe larg, aici, motivul pentru care Romgaz a cerut dizolvarea organizației. 

Romgaz a transmis miercuri, 11 iunie, un comunicat de presă prin care menționează că „a decis, pentru moment, să renunțe la cererea de dizolvare a Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România (...) înainte de primul termen”.

„Decizia a fost luată cu bună-credință, având în vedere clarificările și precizările depuse de Fundația Greenpeace în toate dosarele în curs cu privire la datele sale de identificare reale”, potrivit comunicatului citat.

Digi24.ro a tratat acest caz pe larg cu reprezentanții Greenpeace, dar și cu un specialist în drept, independent.

MAI MULTE DETALII, AICI: Ce știm despre scandalul dintre Romgaz și Greenpeace, organizația pe care statul o vrea dizolvată și o acuză că blochează „Neptun Deep”

„Greenpeace a indicat în mod sistematic codul de înregistrare în scopuri de TVA pentru achiziții intracomunitare în locul codului de identificare fiscală sub care își desfășoară activitatea. Mai mult, a „omis” să indice în documentele procesuale contul bancar și numărul de înregistrare în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor și a continuat să indice o adresă a unui sediu vechi chiar și după înregistrarea modificării acestuia”, potrivit comunicatului transmis pe 11 iunie de Romgaz.

Romgaz mai subliniază că „acest tipar” a fost urmat de trei echipe diferite de avocați și pare „să depășească o simplă eroare materială, indicând mai degrabă o strategie menită să împiedice tragerea la răspundere”.

Compania mai subliniază că, după ce a cerut dizolvarea Organizației, Greenpeace „și-a rectificat și completat datele de identificare” și că prin acest demers Romgaz a „forțat” Greenpeace să „își asume o identificare corectă și completă”.

„Deoarece demersul ROMGAZ a obligat Greenpeace să își corecteze și completeze datele de identificare reale în toate dosarele, ROMGAZ renunță, la acest moment, la acțiunea formulată împotriva Greenpeace și va continua să evalueze, în mod corect, transparența și responsabilitatea juridică și patrimonială a acestei fundații, inclusiv în considerarea noilor date de identificare comunicate instanțelor de judecată. În cazul în care se va impune, ROMGAZ nu va ezita să formuleze o nouă acțiune împotriva Greenpeace”, mai subliniază compania națională.

Greenpeace susține că demersul Romgaz face parte dintr-un proces „de intimidare și abuz” și că s-a opus deciziei instanței de a opri procesul privind dizolvarea asociației.

„Ei au putut vedea argumentele noastre în dosarul electronic și și-au dat seama că nu au nicio șansă de câștig și riscă să fie amendați. Probabil din acest motiv au și recurs la astfel de artificii” a declarat Cristinel Buzatu, citat într-un comunicat transmis de Organizație. 

Reprezentanții Greenpeace mai subliniază că și-ar fi dorit continuarea procesului pentru a demonta „acuzațiile grave formulate de companie”.

Tribunalul București a luat act de renunțarea la judecată și a stabilit că Romgaz trebuie să plătească Organizației cheltuieli de judecată în valoare de 10.950 de lei. 

Exploatarea în cadrul Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2027 și, potrivit oficialilor români, țara noastră ar urma să devină „un furnizor de securitate energetică pentru Europa” și să obțină miliarde de euro anual. 

În timp ce Greenpeace acuză că proiectul Neptun Deep are un „impact climatic mult subestimat” și că cele două companii care „vor exploata perimetrul vor fi cei mai mari poluatori din țară”, statul, prin intermediul Romgaz, subliniază că proiectul respectă Legea și că „va asigura securitatea energetică a României”. 

Greenpeace a deschis în ultimul an șase procese prin care se cere anularea sau suspendarea diverselor acte administrative care stau la baza proiectului Neptun Deep. 

La începutul lui 2025, Greenpeace a pierdut în instanță un proces prin care cerea suspendarea Acordului de Mediu care a stat la baza acestui proiect. 

Judecătorul a stabilit și că Greenpeace trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 300.000 de lei către Romgaz și OMV, câte 150.000 de lei pentru fiecare.

Romgaz i-a cerut unui executor judecătoresc să obțină cheltuielile de judecată de la Greenpeace. 

După mai multe verificări, după cum susține partea Romgaz, Organizația Greenpeace nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești”, dar nici „un cont deschis la unitățile bancare”.

Pe baza acestei premise s-a ajuns la dosarul în care Romgaz cerea instanței să dizolve Greenpeace.

În cererea de chemare în judecată înaintată de Greenpeace în dosarul în care instanța a stabilit că trebuie să plătească 300.000 de lei către Romgaz și OMV, Greenpeace s-a identificat doar cu un cod CIF: 37026417. Același cod CIF apare în dreptul Greenpeace și în alte procese cu Romgaz. 

Mai mult, tot executorul judecătoresc a constatat că în dreptul Greenpeace mai există un alt cod CIF atribuit: 22747989. Acestui CIF îi sunt atribuite conturi bancare, pe acest CIF (conform verificărilor părții Romgaz) sunt primite donațiile de către Greenpeace. 

Vlad Cătună, coordonatorul campaniilor Greenpeace, a explicat într-o discuție cu reporterul Digi24.ro, că acel cod CIF (37026417) este folosit în achizițiile intracomunitare și a menționat că a fost vorba de „o greșeală” a avocaților de a introduce codul CIF 37026417 în cererile de chemare în judecată din procesele cu Romgaz.