Doar 30,8% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, procentul fiind în creştere faţă de acum 10 ani, dar şi faţă de acum o lună, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Pentru o treime dintre români, cea mai importantă sursă de îngrijorare o reprezintă posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România, pe locul al doilea situându-se creşterea preţurilor.

30,8% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 25,5% în martie şi 24,8% în ianuarie), în timp ce 62,5% sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării (faţă de 70,6% în martie şi 69,7% în ianuarie). 6,7% reprezintă ponderea non-răspunsurilor (comparativ cu 5,4% în martie şi 5,5% în ianuarie).

Cred că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună în România în special votanţii PSD-PNL, cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani şi persoanele cu venituri foarte ridicate. Sunt de părere contrarie în proporţii semnificativ mai ridicate decât media votanţii AUR şi persoanele cu venituri foarte mici.

33% dintre români sunt îngrijoraţi cel mai mult de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România (comparativ cu 9,9% în mai 2014), în timp ce creşterea preţurilor este menţionată de 28,6% (faţă 24,5% în mai 2014). Înrăutăţirea stării de sănătate reprezintă cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru 18,5% dintre cei intervievaţi (faţă de 17% în mai 2014). 5,5% dintre români sunt îngrijoraţi cel mai mult de deteriorarea mediului înconjurător (2,4% în mai 2014), 4,9% de diminuarea veniturilor (16% în mai 2014), 4,7% de pierderea locului de muncă (22,7% în mai 2014), 1,7% sunt îngrijoraţi de producerea unor calamităţi naturale (2,6% în mai 2014), iar 1,9% de alte probleme (3,7% în mai 2014). 1,2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Sunt îngrijorate de creşterea preţurilor în special persoanele cu vârsta între 18 şi 29 de ani, persoanele cu studii primare şi persoanele care lucrează la stat. Înrăutăţirea stării de sănătate este o îngrijorare împărtăşită semnificativ peste medie mai ales de persoanele în vârstă, inactivi potenţial activi, care au cont pe Facebook şi care locuiesc în urbanul mic. Persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani, gulerele albe şi locuitorii din regiunea Sud Est sunt categoriile socio-demografice cele mai îngrijorate de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România.

„Percepţia privind direcţia în care se îndreaptă ţara înregistrează o uşoară îmbunătăţire, aşa cum se întâmplă aproape întotdeauna la trecerea din iarnă spre primăvară. Apropierea sezonului cald influenţează conjunctural opiniile românilor prin creşterea optimismului. De regulă, după o scurtă perioadă, tendinţa este de revenire la cifrele care s-au stabilizat pe o perioadă mai lungă de timp. În ceea ce priveşte sursele de îngrijorare ale românilor, am comparat percepţia din prezent cu cifrele rezultate din Barometrul INSCOP-Adevărul despre România realizat în urmă cu 10 ani, în aprilie 2014. Se observă diferenţe majore. În primul rând, creşte puternic teama cu privire la posibilitatea unui conflict/război în zonă în care să fie implicată România. Ofensiva Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza dintre Israel şi Hamas, precum şi suprapunerea culegerii datelor cu atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului au amplificat masiv temerile românilor faţă de război. Creşterea preţurilor şi problemele de sănătate cresc în importanţă comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, în timp ce diminuarea veniturilor şi pierderea locului de muncă îşi pierd contextual din importanţă comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani şi chiar de anul trecut, pe fondul creşterii puternice a temerilor de război”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 - 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.