Schimbări importante legate de colectarea deșeurilor din România. Țara noastră va fi obligată să colecteze selectiv deșeurile textile. Mircea Fechet a explicat, în exclusivitate la Digi24, modul în care va fi efectuată colectarea, precum și posibilele locuri unde hainele vechi pot fi depuse.
„Fără îndoială, legea se aplică în toată țara, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Mai departe, măsura în care această colectare a fracției textile se va face din poartă în poartă, sau la puncte de colectare cu aport voluntar, rămâne la latitudinea primarului.
Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta să avem și colectarea separată a textilelor. Am constatat, atunci când am făcut determinări de compoziție a deșeurilor care ajung pe groapa de gunoi, că o parte însemnată din volumul acelor deșeuri era alcătuită și din astfel de materii, cum ar fi textilele, haine vechi sau alte tipuri de textile. Ele trebuie tratate, și trebuie reciclate”, a spus Mircea Fechet.
Nici în România, nici în restul Uniunii Europene nu există deocamdată capacități suficiente de reciclare a deșeurilor textile.
„Asta și pentru că acest proces este unul extrem de complicat. Compoziția fiecărui material diferă în funcție de articolul vestimentar. O haină poate avea mai multe materiale, ceea ce dă bătăi de cap reciclatorilor. Spre deosebire de hârtie, de carton, de aluminiu sau de PET, unde lucrurile sunt mai simple.
Reciclarea e una dintre metode. La fel de bine, ele pot fi valorificate energetic. O altă metodă prin care le putem gestiona este legată de reutilizarea acestor haine. Sunt hainele second-hand cu care suntem obișnuiți. În România există foarte multe astfel de magazine. Din păcate, sunt anumite grupări care introduc în România în mod ilegal deșeuri mascate sub această titulatură de haine second hand, iar acum, odată cu intrarea în Schengen, atenția statului român va trebui să fie cu atât mai mare ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple.
Textilele pot fi la fel de bine pregătite pentru reutilizare. Există aici normative specifice care țin de spălarea acelor haine, de tratarea lor”, a adăugat ministrul Mediului.
Obligația fiecărui UAT (primărie – n.red.) este aceea de a asigura puncte de colectare. Că aceste puncte vor fi unul la 10 blocuri, sau unu la 20 de blocuri, rămâne la latitudinea fiecărui primar. E puțin probabil să mai să avem o nouă fracție colectată din poartă în poartă, pentru că acest tip de colectare generează niște costuri, iar în cazul materialelor reciclabile, ideal ar fi ca acele costuri de colectare să fie acoperite din vânzarea materialului reciclabil”, a adăugat ministrul Mediului.
„Eu cred că și în mediul rural și în mediul urban, dacă știm, așa cum sunt și astăzi, câteva puncte de colectare în parcările unor supermarket-uri, acolo unde știm că dacă ducem haine nu mai avem nevoie, ele nu vor ajunge la groapa de gunoi, așa cum se întâmplă, din nefericire, cu mare parte din textilele pe care românii le aruncă astăzi, ci vor ajunge la o fabrică de reciclare. Asta înseamnă noi locuri de muncă, asta înseamnă o economie și un mediu mai curat.
Punctele de colectare pentru materialele textile nu vor arăta foarte diferit de orice alt tip de punct de colectare pentru ambalaj reciclabil, pentru că materialul textil nu are potențial de a contamina mediu, nu generează niciun fel de problemă, așa cum se întâmplă în cazul deșeurilor periculoase, sau în cazul altor tipuri de deșeuri. Materialul textil este inert, trebuie să existe un loc de depozitare, un container unde să putem introduce acele materiale. Cu mențiunea că salubristul, același, sau un nou salubrist trebuiee să asigure colectarea care, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat până acum, n-ar trebui să mai ajungă la groapa de gunoi, ci ar trebui să ajungă în instalații de tratare sau de reciclare”, a explicat Fechet.