Cetăţenii din Polonia, România şi Slovenia aflaţi în Bosnia-Herţegovina nu vor putea vota la alegerile europarlamentare din 9 iunie, din cauza refuzului manifestat de reprezentanţii sârbi în guvernul central bosniac după ce aceste trei ţări au sprijinit în Adunarea Generală a ONU o rezoluţie care condamnă genocidul de la Srebrenica, relatează marţi agenţia EFE, citând mass-media locale bosniace, potrivit Agerpres.

Ministrul sloven de Externe, Tanja Fajon, a protestat oficial, calificând această atitudine drept inacceptabilă şi contrară practicii tradiţionale, informează agenţia slovenă STA.

Aceasta din urmă semnalează că guvernul bosniac a respins cererea ca slovenii să poată vota la ambasada Sloveniei de la Sarajevo, întrucât refuzul manifestat de miniştrii sârbo-bosniaci a împiedicat realizarea consensului necesar pentru decizii de acest fel.

Mass-media bosniace semnalează, de asemenea, că reprezentanţii sârbilor s-au opus cererilor formulate de Polonia, România şi Slovenia pentru organizarea votului cetăţenilor din aceste ţări aflaţi în Bosnia-Herţegovina.

Titulara Externelor din Slovenia a menţionat la rândul ei că acest veto al sârbilor bosniaci are legătură cu sprijinul pe care cele trei state membre ale UE l-au dat pe 23 mai în Adunarea Generală a ONU unei rezoluţii ce condamnă genocidul comis în iulie 1995 de trupele sârbilor bosniaci asupra civililor musulmani în localitatea Srebrenica.

Veto-ul afectează circa 2.000 de cetăţeni sloveni aflaţi în Bosnia-Herţegovina, la fel şi pe cetăţenii polonezi şi români.

Bosnia-Herţegovina este împărţită de la încheierea războiului civil, în anul 1995, în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, statul bosniac având de asemenea instituţii de putere centrale.