România se prezintă ca o putere energetică prin noi proiecte de foraj de gaze offshore, extinderea capacității sale nucleare și un al doilea val de investiții în surse regenerabile, potrivit fdiintelligence.com.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, spune pentru fDi că obiectivul României este să devină un lider în domeniu pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est. Dar el avertizează că acest lucru trebuie să se bazeze pe realitatea „trilemei energetice” – nevoia ca energia să fie sigură, la prețuri competitive și ecologică.

România are unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din UE, cu centrale hidroelectrice, capacitate de energie regenerabilă, propriile rezerve de combustibili fosili, o istorie în energie nucleară și unul dintre cei mai mici importatori neți de energie din bloc — la doar 10,9% în 2021. Planul pe termen mediu și lung este de a folosi gazul și energia nucleară ca producție de bază pentru a ajuta la o producție intermitentă de energie regenerabilă cât mai mare și pentru a dezvolta capacitatea de stocare.

În iunie 2023, OMV Petrov din Austria a ajuns la o decizie finală de investiție cu privire la planurile sale de 4 miliarde de euro în Marea Neagră. În blocul offshore Neptun Deep, OMV co-dezvolta două zăcăminte de gaze cu Romgaz, cel mai mare furnizor al țării, cu o producție estimată de 140.000 de barili pe zi din 2027. Acest lucru va face România cel mai mare producător din UE.

„[Neptune Deep este] o modalitate de a ajuta Republica Moldova, eventual Ucraina, și alte țări vecine cu rezervele noastre de gaze”, spune Burduja. Ministrul energiei este de părere că Ungaria, care este încă dependentă de gazul rusesc, ar putea folosi pe viitor furnizori alternativi precum România.

„Înainte de 2027, obiectivul este să creștem industriile mari consumatoare de gaze în România, cum ar fi produsele farmaceutice și îngrășămintele. Putem crea valoare din acest gaz și nu doar să-l exportăm sau să-l ardem”.

Nu toată lumea acceptă planul. Activiștii Greenpeace din România, Bulgaria și Cehia au organizat pe 27 martie un protest împotriva proiectului Neptun în fața sediului OMV Petrom din București. Au pictat „Fără gaz nou” cu litere mari galbene pe clădirea companiei.

Strategia guvernului român este să se bazeze pe gaz ca combustibil de tranziție pe termen scurt și mediu, potrivit ministrului Burduja. Centralele pe cărbune sunt închise și înlocuite cu altele pe gaz, inclusiv o centrală pe gaz de 1700 de megawați la Mintia, vestul României.

Planul României de a genera mai multă energie de bază este susținut și de energia nucleară. Efortul de a genera electricitate în acest fel a început în vremea comuniștilor sub Nicolae Ceaușescu, care a condus România cu o mână de fier timp de 25 de ani, înainte de a fi răsturnat și executat în 1989.

„România are o tradiție de lungă durată în sectorul nuclear, care datează din anii 1970, unde am luat decizia strategică de a ne baza pe tehnologia canadiană numită Candu”, spune Burduja. „Acest lucru a fost foarte diferit de orice a decis altcineva din spatele Cortinei de Fier, care a fost să meargă în Uniunea Sovietică pentru tehnologie, combustibil și așa mai departe.”

În prezent sunt în funcțiune două reactoare la centrala nucleară a lui Cernavodă, care se află la aproximativ o oră de mers cu mașina de portul Constanța de pe litoralul românesc al Mării Negre. În noiembrie 2023, guvernul canadian a semnat un acord cu compania locală de inginerie AtkinsRéalis și operatorul nuclear de stat al României Nuclearelectrica pentru a renova un reactor Candu la Cernavodă.

Alte două reactoare sunt programate să fie puse în funcțiune până în 2031 și 2032, spune ministrul energiei, care este, de asemenea, entuziasmat de reactoarele nucleare modulare mici (SMR). El spune că obiectivul „foarte ambițios” este ca România să fie printre primele țări din lume care au SMR-uri în funcțiune până în 2029.

Cifrele de la fDi Markets indică o creștere a capitalului care intră în sectorul energetic al României. Anul trecut, dezvoltatorii străini de energie regenerabilă au promis 3,1 miliarde de dolari pentru proiecte solare și eoliene în România, cel mai mare nivel din ultimii zece ani.

Acest nou val de surse regenerabile din România este de așteptat să aducă pe piață o capacitate de generare semnificativ mai mare. Țara va lansa, de asemenea, primul său contract pentru licitații de diferență (CfD) în cursul acestui an, care își propune să încurajeze dezvoltatorii să se angajeze să construiască o capacitate de generare de cinci gigawați combinată eoliană și solară în următorii doi ani.

CfD va garanta un preț al energiei electrice pentru următorii 15 ani - atunci când prețul energiei electrice scade, guvernul va plăti dezvoltatorilor diferența, în timp ce dezvoltatorii vor rambursa guvernului ori de câte ori prețul depășește acest preț de referință.

Burduja este, de asemenea, dornic ca România să joace un rol în construirea lanțurilor europene de aprovizionare cu energie. „Nu vrem să subvenționăm producția din alte părți ale globului care nu respectă aceleași reguli ale unei economii de piață, ale statului de drept și așa mai departe”, spune el, într-o referire voalată la dominația Chinei în domeniul solar și eolian.

„Pentru ca Europa să verse toți acești bani în tranziția ecologică și să nu aibă propriul lanț de aprovizionare este o pierdere uriașă și o vulnerabilitate uriașă. Există componente critice ale acestei infrastructuri energetice care ar putea fi supuse riscurilor de securitate”, mai spune ministrul energiei, referindu-se la riscul atacurilor cibernetice.