În România sunt peste 4.500 de adăposturi de protecţie civilă, unde populaţia se poate refugia în cazul unui pericol. Nu există însă o statistică legată de numărul spaţiilor care îndeplinesc standardele unor buncăre antiatomice. Un astfel de adăpost, spre deosebire de cele care pot fi folosite pentru atacuri aeriene în caz de război, trebuie să aibă uşi blindate, tunel de evacuare şi sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului.
Cristian Bunduc, președinte asociație locatari: Electricitate este, este, dar este debranșat deocamdată din cauze de economie.
La Iași, teama de facturi e mai mare deocamdată decât frica de un posibil atac nuclear. Majoritatea spațiilor unde oamenii se pot adăposti în cazul unui pericol major nu au fost niciodată renovate sau dotate conform standardelor.
Cristian Bunduc, președinte asociație locatari: Aici sunt toaletele. Ar trebui aduse vasele de wc-uri, chiuvete.Reporter: Sunt doar practic niște încăperi, nu sunt toalete propriu zis.Cristian Bunduc: Da, da.Reporter: Ar trebui puse în folosință. N-au fost puse în funcțiune, de pe vremea când s-a făcut blocul.Reporter: Anii 70!Cristian Bunduc: Da, '77!
Sunt 170 de adăposturi civile în Iași, cele mai multe la subsolul blocurilor. Dar unul singur, dintre cele construite înainte de anii 90, are condițiile prevăzute de lege în cazul unui atac nuclear.
Angelica Fedeleș, președinte asociație locatari: Din câte știu eu nu mai este niciunul in Iași dotat cu tot ceea ce este necesar pentru un buncăr antiatomic. Că, practic, este antiatomic atât timp cât are aerisirea și celelalte dotări.
Ușile trebuie să fie blindate, să se închidă etanș, să existe un tunel de evacuare în afara clădirii și, foarte important, sistem de ventilare și filtrare a aerului.
Angelica Fedeleș, președinte asociație locatari: Aici este sistemul de ventilație. El se pornește de aici. Aici, pentru motorul ăsta, celălalt pentru motorul din spate. Și băile sunt aici. Încap cam 2-300 de persoane.
Iașiul are însă o populație de peste 400.000 de locuitori, iar adăposturile existente, spun chiar autoritățile, nu sunt eficiente.
Mihai Chirica, primarul Iașiului: Din punct de vedere nuclear niciunul dintre ele nu răspunde unei asemenea exigențe. Nu avem o infrastructură prin care să putem face față la un atac nuclear. Niciodată nu o să putem adăposti toată populația Iașiului în adăposturi civile, dar să sperăm că nu va fi nevoie.
Conform unei statistici a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în România sunt 4.538 de adăposturi pentru protecție civilă. Dar nu există o cifră oficială a celor care pot fi considerate buncăre antiatomice. În afara unei amenințări iminente, pot fi folosite ca spații de depozitare, dar trebuie eliberate în cel mult 24 de ore, dacă situația o impune.
Reporter: Ligia Pricopi / Operator: Mihai Boaru