Revoluția inteligenței artificiale (AI) nu așteaptă pe nimeni. La Summit-ul de la Paris din 10-11 februarie, liderii mondiali – de la Emmanuel Macron la Narendra Modi și J.D. Vance– au discutat cum pot transforma AI-ul într-un motor al securității, economiei și suveranității națiunilor. Google, Microsoft și OpenAI au negociat standarde, China a arătat că poate concura la nivel global cu DeepSeek, iar Occidentul a pus bazele unei cooperări strategice.

Summit-ul de la Paris a arătat clar: cine controlează AI-ul, deține puterea viitorului. Nu este vorba doar despre tehnologie, ci despre cine definește regulile jocului global. Avem un „Cadru Strategic Național pentru Inteligență Artificială 2023-2027” – un punct de plecare valoros, dar insuficient fără acțiuni concrete. Într-un context global în care investițiile în AI au crescut cu 62% în 2024, atingând 110 miliarde de dolari, România trebuie să-și definească rapid prioritățile pentru a nu rămâne în urmă.

România deține avantaje semnificative:

• Capital uman de elită: Centre universitare de excelență în matematică și informatică (București, Cluj, Iași), o generație de tineri inovatori.• Infrastructură digitală avansată: Internet rapid, ecosistem tech dinamic (UiPath este doar un exemplu).• Diaspora tehnologică: Zeci de mii de specialiști români influențând giganți tehnologici globali – un potențial strategic pentru transfer de know-how.

Provocarea? Să conectăm aceste resurse prin politici coerente și prin parteneriate public-private care stimulează inovația. În timp ce Europa a atras investiții de 12,8 miliarde de dolari în AI în 2024, România trebuie să-și revendice o parte semnificativă din acest capital prin inițiative solide.

Viziune Strategică: AI-ul, o prioritate Națională

Pentru a transforma România într-un lider regional, este esențial să acționăm pe mai multe fronturi:

• Educație pentru viitor: Introducerea AI-ului în programele educaționale, de la școala primară la universitate. Finlanda ne arată că este posibil, noi putem adapta.• Investiții inteligente: Alocarea unui procent semnificativ din PIB pentru cercetare-dezvoltare, inclusiv proiecte AI aplicate în economie și administrație. Spre comparație, startup-urile din domeniul AI au strâns 110 miliarde de dolari la nivel global în 2024, în timp ce finanțările pentru alte tehnologii au scăzut cu 12%.• Reglementare agilă: Crearea unui cadru legislativ flexibil, care să stimuleze inovația, dar să asigure și securitatea datelor.• Infrastructură energetică solidă: Dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă și nucleară pentru a susține centrele de date și infrastructura AI.

România poate deveni un centru regional de excelență în AI prin:

• Alianțe curajoase cu lideri globali în tehnologie, care să aducă expertiză și resurse acolo unde avem nevoie.• Hub-uri de inovație dinamice, sprijinite de colaborarea dintre stat și sectorul privat, unde ideile prind viață și se transformă în soluții concrete.• Inițiative-pilot ambițioase, care să arate că digitalizarea nu e doar un concept frumos, ci o realitate ce poate face administrația publică mai rapidă, mai eficientă și mai prietenoasă cu cetățenii.

Exemplele internaționale ne arată direcția: Databricks a atras 10 miliarde de dolari în 2024, depășind chiar OpenAI, care a strâns 6,6 miliarde de dolari. România poate crea ecosisteme similare prin strategii de investiții și inovare.

România nu este o victimă a schimbării globale, ci un potențial lider. Timpul pentru analize prelungite a trecut. Este momentul acțiunii. Viitorul nu se scrie singur, iar locul nostru în această revoluție tehnologică depinde de curajul cu care investim, inovăm și acționăm acum.România are de ales: să fie un simplu spectator sau un arhitect al viitorului său digital.