Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Floreasca, medicul Horaţiu Moldovan, a afirmat că în România, în ceea ce priveşte transplantul cardiac, ne confruntăm nu atât cu o lipsă de donatori, cât cu o lipsă de receptori şi a explicat că sunt foarte mulţi bolnavi de insuficienţă cardiacă în România, dar care nu sunt diagnosticaţi şi evaluaţi pentru a putea fi supuşi unui transplant.

„În România, în mod surprinzator, în ceea ce priveşte transplantul cardiac, ne confruntăm nu atât cu o lipsă de donatori, cât cu o lipsă de receptori. E un fenomen paradoxal şi nefiresc, dar care are o traducere, ca să zic aşa. Sunt foarte mulţi bolnavi de insuficienţă cardiacă în România, desigur, ca peste tot în lume, care nu sunt diagnosticaţi şi evaluaţi pentru a putea fi transplantaţi. Deci pentru a identifica candidaţii de transplant este nevoie de o abordare diagnostică şi de evaluare care ţine de specialitatea de cardiologie, astfel încât să fim în posesia unui număr cât mai important, suficient de receptori pentru transplant. Este exact invers ca în restul lumii”, a declarat Horaţiu Moldovan, joi, la Maratonul bolilor cardiovasculare de la Medika TV, citat de News.ro.

El a mai precizat că România exportă corduri deoarece nu sunt suficienţi pacienţi pentru transplant.

„Doresc să precizez că România, prin Agenţia Naţională de Transplant, exportă corduri către Eurotransplant, pentru că nu sunt suficienţi receptori în ţară care să fie transplantaţi aici. Este o direcţie de dezvoltare şi asta pentru a convinge şi a creşte gradul de colaborare între reţeaua de cardiologie din România şi centrele de transplant cardiac pentru a avea din ce în ce mai mulţi receptori şi pentru a valorifica oferta de donatori pe care Agenţia Naţională de Transplant din România ne-o pune la dispoziţie”, a explicat Horaţiu Moldovan.

El a reamintit că primul transplant cardiac în România a fost făcut în 1999. „În România, transplantul cardiac a întârziat foarte mult în istoria dezvoltării medicinei româneşti şi a specialităţii de chirurgie cardiovasculară. El a fost făcut prima dată de abia în toamna anului 1999, de către o echipă compusă din doctorul Şerban Brădişteanu şi profesorul Radu Deac la Spitalul Floreasca, la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, iar de atunci încoace au evoluat două centre de transplant cardiac în România în aceşti douăzeci şi patru de ani care s-au scurs de atunci, Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu Mureş şi Clinica de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Floreasca. Acestea sunt cele două centre care realizează astăzi operaţii de transplant cardiac în România şi care au o experienţă cumulată de aproximativ 100 de transplanturi cardiace. Din datele pe care le avem, aproximativ 70 dintre acestea au fost făcute la Târgu Mureş şi aproximativ 30 au fost făcute la Floreasca”, a mai declarat Horaţiu Moldovan.