Cu susținerea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, am inițiat crearea unei platforme de cercetare, dezbatere și educație economică intitulată Economic@BNR, context în care a fost publicat studiul România Europeană – evoluții, progrese, provocări, un tablou grafic comparativ, dar și prospectiv, privind poziția României în raport cu țările din regiune și în cadrul Uniunii Europene.

Prin intermediul Economic@BNR ne propunem să facilităm dezbaterea pe teme relevante ce țin de evoluții și politici publice naționale și internaționale, pornind de la necesitatea de a aprofunda și de a comunica fundamentat anumite subiecte de actualitate și interes.

Fie că ne raportăm la sfera opțiunilor individuale sau la dimensiunea politicilor publice, accesul la informație veridică și analiză ”de calitate”, înțelegerea funcționării piețelor și a mecanismelor economice, capacitatea de a transforma experiențele în lecții învățate sunt ingrediente esențiale în fundamentarea corectă a judecăților și deciziilor economice.

În ultimii ani asistăm nu doar la creșterea exponențială a volumului de date și informații specifice, ci și la continua diversificare a modului în care acestea sunt utilizate în fundamentarea deciziilor și politicilor, dar și în (re)modelarea percepției publice privind balanța costurilor și avantajelor prin care sunt justificate diverse schimbări de viziune și strategii comerciale, sau chiar orientări geopolitice de anvergură.

Prefigurarea unor asemenea schimbări, precum și a implicațiilor lor pentru economia națională și pentru deciziile de politică economică, implică eforturi convergente de analiză și cercetare din partea autorităților de profil, dar și asumarea unui rol proactiv de dezbatere a elementelor de viziune privind direcțiile de dezvoltare economică.

România Europeană – evoluții, progrese, provocări este primul studiu realizat în cadrul proiectului Economic@BNR, studiu reprezentat de un tablou grafic cuprinzător, bazat pe analiza a peste 100 de indicatori specifici, prin care sunt evaluate progresele și beneficiile măsurabile ale României ca stat membru al Uniunii Europene.

Tema de față reflectă, de altfel, continuarea unor preocupări începute la nivelul Administrației Prezidențiale, în privința evaluării progreselor României și a traiectului național de path-dependence, care au constituit subiecte de analiză în articolul publicat în 2024 sub titlul România Europeană: de unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut.

Progresele au fost evaluate atât în baza unor dinamici naționale, structurale și sectoriale, cât și a unor elemente de poziționare a României în raport cu alte țări, cu precădere față de țările din Europa Centrală și de Est, dar și în cadrul Uniunii Europene în ansamblu.

Astfel, după cum menționează comunicatul de presă transmis de Banca Națională a României, principalele concluzii ale studiului de față arată că:

• România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, nivelul curent al PIB/loc. la paritatea puterii de cumpărare fiind de peste 75% față de media Zonei euro, în contextul în care creșterea economică națională s-a situat în general peste media UE.

• Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente, cu un vizibil și consistent ritm de creștere al exporturilor de tehnologie medie și înaltă, pe fondul investițiilor destinate modernizării economiei.

• Investițiile străine directe, majoritatea provenind, în special în industrie, sectorul bancar, comerț și servicii, din țările europene, au contribuit substanțial la crearea de locuri de muncă, integrarea avansului tehnologic și creșterea productivității.

• Reducerea progresivă a ponderii economiei informale în PIB a permis îmbunătățirea condițiilor de muncă și a facilitat accesul populației la mai multe surse de finanțare.

• Sectorul bancar românesc a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri și capacitatea de finanțare a economiei, atât solvabilitatea cât și lichiditatea fiind situate consistent peste valorile medii ale Uniunii Europene.

• În domeniul energiei, România beneficiază de avantaje competitive majore în plan regional, prin cel mai redus grad de dependență energetică regională, înregistrând progrese considerabile din perspectiva eficienței utilizării surselor de energie primară.

• Cu un beneficiu net total pentru România de aproximativ 70 miliarde euro, fondurile europene continuă să finanțeze investiții majore în modernizarea economiei și reforme necesare creșterii calității guvernanței și a politicilor publice.

Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, ce a influențat considerabil traiectoria de dezvoltare a țării. Progresele notabile din ultimele decenii, în plan economic, social și instituțional, arată că România a navigat destul de bine printre oportunitățile și provocările apartenenței la Uniune. Însă continuarea parcursului de modernizare și gestionarea adecvată a riscurilor și provocărilor curente implică, în anii următori, un salt calitativ în planul politicilor publice și al guvernanței economice.

Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Zona Euro și consolidarea poziției în NATO, sunt opțiuni cu avantaje incontestabile pentru România. Totodată, în dinamica noului context comercial global, un factor esențial vizează consolidarea și extinderea parteneriatelor economice externe, îndeosebi în domenii cheie precum energia nucleară, industria de apărare, tehnologia avansată.

Tabloul economic al anului 2025 este unul dominat de incertitudini și provocări, economice și politice, interne și externe.

Pentru România, provocările esențiale rămân legate de consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară, mai ales după derapajul din anul 2024 al deficitului bugetar, ajuns la 9,3% (ESA) din PIB, și în condițiile unei traiectorii puternic ascendente a datoriei publice, îndeosebi în ultimii ani.

În acest context, este important ca necesitatea unei intervenții de fond asupra problemei deficitului bugetar să fie circumscrisă unei viziuni economice pe termen mediu și lung, deoarece măsurile corective decise în prezent vor ghida parcursul economic al țării de-a lungul mai multor ani. Lipsa unor asemenea măsuri riscă să amplifice și alte probleme structurale ale economiei României, dar să și conducă la ratarea unor oportunități-cheie, cum sunt oportunitățile de investiții și reforme aferente absorbției de fonduri europene.

În acest sens, studiul evidențiază și o serie de provocări curente, precum:

• Povara deficitelor gemene - deficitul bugetar și deficitele externe, care generează nevoia de consecvență în ajustarea și reașezarea cadrului fiscal-bugetar, pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității;

• Gradul scăzut al intermedierii financiare, un factor cheie în creșterea acestuia fiind continuarea transformării economiei către una cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin folosirea consistentă a fondurilor europene;

• Traiectoria puternic ascendentă a datoriei publice din ultimii ani, care subliniază necesitatea unei consolidări bugetare consistente și sustenabile;

• Necesitatea recuperării unor decalaje față de țările din regiune și față de media europeană din punctul de vedere al infrastructurii de transport, atât rutieră cât și feroviară, evoluții aflate în strânsă legătură cu absorbția fondurilor europene.

Dincolo de locurile comune și subiectele sensibile care se reflectă, probabil inerent, în orice analiză de sinteză, am convingerea că evaluarea obiectivă a parcursului european al României are nu doar valența unui exercițiu de realism economic, indispensabil dezbaterii oneste la nivel național, dar constituie, în același timp, și sursă de idei și soluții în planul politicilor publice, prin măsuri responsabile și direcții sustenabile pentru România.