România a început anul 2025 sfidând în mod deschis legislaţia Uniunii Europene: a acordat noi aprobări de urgenţă pentru pesticide interzise care ucid albinele, în ciuda unei hotărâri judecătoreşti potrivit căreia astfel de derogări sunt ilegale, scrie joi POLITICO. Aprobările de urgenţă acordate de Bucureşti pentru insecticide interzise împing sectorul culturilor de floarea-soarelui împotriva legislaţiei UE şi scot la iveală dificultăţile Bruxelles-ului în ceea ce priveşte aplicarea acesteia, comentează publicaţia de la Bruxelles.

Ministerul Agriculturii a aprobat liniştit utilizarea Cruiser 350 FS - un insecticid neonicotinoid interzis în UE din cauza impactului său devastator asupra polenizatorilor. Această decizie sfidează în mod direct hotărârea istorică din ianuarie 2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care interzice astfel de derogări, expunând o falie tot mai mare între Bucureşti şi autorităţile UE cu privire la respectarea normelor de mediu, scrie POLITICO, citat de News.ro.

Bucureştiul a autorizat utilizarea Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui în 2025, împreună cu o serie de alte substanţe chimice interzise, invocând infestările grave cu dăunători şi presiunile economice. Această sfidare ridică semne de întrebare cu privire la interpretarea pe care România o dă legislaţiei UE şi evidenţiază dificultatea Comisiei Europene de a-şi pune în aplicare normele.

Sectorul florii-soarelui din România - unul dintre cele mai mari din Europa - este piatra de temelie a economiei agricole. Fermierii din sudul şi sud-estul României, unde floarea-soarelui şi porumbul domină peisajul agricol, se confruntă cu ameninţări semnificative din partea dăunătorilor de sol, precum gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) şi viermii sârmă (Agriotes spp.). Aceşti dăunători pot devasta culturile aflate în faza incipientă, forţând reînsămânţarea costisitoare şi reducând randamentele pe câmpurile cu monocultură. În lipsa unor tratamente precum cele cu neonicotinoide, agricultorii avertizează cu privire la pierderea totală a culturilor în unele zone afectate. Ministerul Agriculturii a menţionat aceste riscuri în decizia sa, afirmând că seminţele tratate vor fi limitate la zonele cu infestaţii grave de dăunători, iar controalele stricte vor minimiza riscurile pentru mediu.

Dar neonicotinoidele - sau neonicele - sunt, de asemenea, recunoscute pe scară largă pentru efectele lor nocive asupra insectelor polenizatoare, studiile făcând legătura între utilizarea lor şi declinul populaţiilor de albine şi pierderea biodiversităţii în general. Acesta este motivul pentru care UE a interzis utilizarea Cruiser 350 FS şi a altor neonice în 2018.

Hotărârea CJUE din 2023 a fost menită să elimine lacunele care permiteau României şi altor ţări membre să ocolească în mod obişnuit aceste interdicţii. Ţări precum Franţa şi Belgia, printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. Cu toate acestea, România a continuat să autorizeze utilizarea lor de urgenţă în 2023, 2024 - şi acum în 2025, arată POLITICO.

Comisia Europeană a declarat pentru POLITICO că nu a primit încă o notificare oficială privind cele mai recente derogări făcute de România. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că problema este în discuţie în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente şi furaje - un grup condus de Comisie care reuneşte reprezentanţi ai ministerelor naţionale şi care oferă consultanţă cu privire la punerea în aplicare a politicilor.

Hrncirova a subliniat angajamentul Comisiei de a lucra îndeaproape cu România, dar nu a precizat dacă ar putea urma o procedură de încălcare a dreptului comunitar (infringement - n.r.)

Apicultorii din România sunt printre cei mai vehemenţi critici ai utilizării neonicotinoidelor şi au făcut apel în mod repetat la autorităţile UE să acţioneze. Ei avertizează că utilizarea continuă a acestor pesticide interzise împinge multe exploataţii apicole în pragul colapsului. Având în vedere pierderile masive de colonii, eforturile de refacere sunt din ce în ce mai inutile, deoarece anii de expunere la neonicotinoide lasă stupinele prea slăbite pentru a se reface. Dincolo de impactul economic, apicultorii susţin că diminuarea populaţiilor de polenizatori ameninţă ecosisteme întregi şi securitatea alimentară.

În pofida acestor îngrijorări, Ministerul Agriculturii din România susţine că nu există alternative viabile pentru protejarea culturilor în faţa ameninţărilor tot mai mari reprezentate de dăunători, a presiunilor de pe piaţă cauzate de războiul din Ucraina şi a provocărilor generate de climă.

Sfidarea României vine şi pe fondul instabilităţii politice, notează POLITICO. Ţara s-a confruntat recent cu tulburări după ce candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, care a candidat pe o platformă naţionalistă şi anti-UE, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, ale cărui rezultatele au fost anulate apoi pe fondul acuzaţiilor de interferenţă rusească.

Reticenţa Bruxelles-ului de a acţiona provine parţial din teama de a îndepărta ţările membre din Europa de Est, din ce în ce mai rezistente la obiectivele de sustenabilitate ale blocului. Situaţia reflectă o tensiune din ce în ce mai mare între realităţile economice şi presiunea UE pentru politici mai ecologice, în special în regiunile mai dependente de agricultură, comentează POLITICO.

Criticii susţin că inacţiunea Bruxelles-ului semnalează ţărilor membre că priorităţile economice pot prevala asupra legislaţiei de mediu. „Aceasta creează un precedent periculos”, a declarat Martin Dermine de la PAN Europe, un ONG care militează împotriva utilizării pesticidelor. Dacă Bucureştiul rămâne nepedepsit, a spus el, s-ar putea declanşa un efect de domino de sfidare în întregul bloc, ameninţând credibilitatea UE în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor de mediu.