Statul român ar putea fi despăgubit după furtul tezaurului dacic chiar de executivul olandez, nu de compania de asigurări care încheiase poliția cu muzeul Drents. Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor.

Ministerul Educației, Culturii și Științei, și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească.

În cazul în care coiful și brățările nu sunt recuperate, guvernul olandez va trebui să plătească daunele, respectiv 5,8 milioane de euro. Firma de asigurări cu care a colaborat Muzeul Drents nu ar trebui să plătească nimic, potrivit datelor obținute de RTV Drenthe.

Singurul lucru pe care Muzeul Drents trebuie să-l plătească este franciza, a cărei valoare nu a fost dezvăluită.

Muzeul Drents din Assen a asigurat Coiful de aur şi cele trei brăţări împrumutate din România pentru 5,8 milioane de euro. Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro.

Dacă tezaurele româneşti sunt recuperate deteriorate, guvernul va plăti şi aceste costuri.

Asumarea de către guvern a unei părţi în caz de deteriorare sau furt înseamnă că muzeele trebuie să plătească mai puţin pentru asigurare, ceea ce le permite să organizeze expoziţii la preţuri mai accesibile. În cazul Muzeului Drents, acesta a economisit între 25 şi 30% din primele pentru această expoziţie, potrivit radiodifuzorului.

Pentru că valoarea asigurată a celor patru obiecte furate este mai mică decât cei 9 milioane de euro pentru care garantează Olanda, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină.

Raportul Corpului de Control al premierului a scos la iveală o serie de probleme grave în gestionarea și securizarea bunurilor de patrimoniu național. Brățările dacice și coiful de la Coțofenești nu mai fuseseră evaluate în ultimii ani, deși legea impune acest lucru.

În lipsa evaluărilor, statul nu cunoaște valoarea corectă a patrimoniului.

Conform raportului, brățările dacice nu mai fuseseră evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani, deși Muzeul de Istorie era obligat să facă aceste verificări la fiecare 10 ani, tocmai pentru a stabili valoarea corectă a acestor obiecte.

Mai mult, din contractul de colaborare dintre Muzeul de Istorie și Muzeul Drents ar fi lipsit avizul consiliului de administrație, care este obligatoriu în acest caz.

Conform datelor obținute până în acest moment, Muzeul din Olanda a transmis că nu exista pază umană 24 din 24, însă nici Muzeul de Istorie din țară nu ar fi cerut, în replică, ca această măsură să fie introdusă pentru protecția suplimentară a artefactelor.

În acest context, concluziile au fost trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se decide ce măsuri trebuie luate mai departe.

Totodată, ministrul Culturii Natalia Intotero a transmis că zilele următoare va veni cu o nouă propunere pentru conducerea interimară a Muzeului de Istorie din România.

 

Poliția a arestat trei suspecți în legătură cu jaful de la Muzeul Drents, în timp ce un al patrulea este încă în libertate. Autoritățile desfășoară o amplă anchetă, mobilizând zeci de detectivi și specialiști, și acordând prioritate maximă recuperării comorilor românești furate.

Într-o mișcare neobișnuită, poliția a făcut publice fotografiile și identitățile a doi dintre suspecții reținuți, sperând că acest demers va duce la găsirea artefactelor. Până în prezent, însă, această strategie nu a dat rezultate. Conform declarațiilor oficiale, decizia de a publica imaginile a fost luată deoarece suspecții refuză să dezvăluie locul în care se află obiectele de patrimoniu furate.

Cei trei arestați,  doi bărbați și o femeie, rămân în custodia autorităților.

Arthur Brand, un expert renumit în recuperarea operelor de artă și a artefactelor furate, avertizează că există un risc de 50% ca obiectele de aur aproape pur să fi fost deja topite. Totuși, faptul că poliția a reușit să-i prindă pe suspecți într-un timp relativ scurt îi dă speranța că jaful nu a ajuns într-un punct ireversibil. Îngrijorarea sa principală vine din refuzul acestora de a coopera cu anchetatorii.

„Suspecții nu vorbesc deloc. Te-ai aștepta ca, odată reținuți, să înceapă să ofere informații. Faptul că păstrează tăcerea ar putea însemna că artefactele nu mai există”, a declarat Brand în cadrul emisiunii de televiziune Eve la începutul acestei săptămâni, conform News.ro.