Mai mult de jumătate dintre români consideră că România de mâine, condusă de copiii de azi, va arăta mai bine, în timp ce aproape 30% cred că va arăta mai rău, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. 30,7% dintre cei chestionaţi afirmă că traficul şi consumul de droguri pot influenţa negativ viitorul copiilor, procentul celor care apreciază că viitorul copiilor poate fi influenţat negativ de calitatea sistemului de educaţie şi de pregătirea deficitară fiind apropiat, 29,3%.

Întrebaţi cum cred că va arăta România de mâine condusă de copiii de azi, 51.8% dintre români sunt de părere că va arăta mai bine, 29.1% cred că va arăta mai rău, iar 15.2% cred că va arăta la fel. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 4% din total eşantion.

Cred că România de mâine condusă de copiii de azi va arăta mai bine în special: votanţii ADU, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele gri sau albe, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat. Sunt de părere România de mâine condusă de copiii de azi va arăta mai rău în special: votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară şi cei cu un venit foarte redus.

Când se gândesc la copiii lor sau în general la copiii din România, 30.7% dintre români cred că principala problemă care ar putea să le influenţeze negativ viitorul este legată de traficul şi consumul de droguri, urmată de calitatea sistemului de educaţie şi pregătirea deficitară (29.3%), respectiv starea economiei şi lipsa locurilor de muncă bine plătite (20.3%).

9.9% dintre participanţii la sondaj menţionează calitatea clasei politice şi ineficienţa instituţiilor publice, 4% expunerea la violenţă în mediul virtual, 2.4% conflictele militare din regiune, 1.2% schimbările climatice şi deteriorarea mediului înconjurător. 1% indică alte probleme, iar 1.3% nu ştiu sau nu răspund.

Cred că traficul şi consumul de droguri reprezintă principala problemă care ar putea să influenţeze negativ viitorul copiilor în special: votanţii AUR şi ai PSD-PNL, persoanele cu educaţie primară sau medie, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din rural, cei care nu au cont pe reţelele sociale.

Calitatea sistemului de educaţie şi pregătirea deficitară reprezintă principala problemă mai ales pentru: votanţii ADU, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare.

Persoanele cu educaţie primară şi cele cu un venit mai redus menţionează cel mai des starea economiei şi lipsa locurilor de muncă bine plătite drept principala problemă care ar putea să influenţeze negativ viitorul copiilor.

„Pesimismul curent al majorităţii populaţiei cu privire la prezent şi viitorul apropiat este filtrat printr-o notă importantă de optimism în condiţiile în care majoritatea populaţiei crede că România de mâine condusă de copiii de astăzi va arăta mai bine. Mai puţin de o treime dintre participanţii la sondaj cred că România condusă de copii de astăzi va arăta mai rău şi doar 15% cred că ţara va arăta la fel. Pe de altă parte, trei tipuri de probleme: traficul şi consumul de droguri, calitatea sistemului de educaţie şi pregătirea deficitară, respectiv starea economiei şi lipsa locurilor de muncă bine plătite sunt percepute ca afectând puternic viitorului copiilor. Traficul şi consumul de droguri, una dintre cele mai grave probleme care afectează tinerele generaţii, a devenit o sursă majoră de preocupare pentru o mare parte a populaţiei, indiferent de categoria de vârstă. Este o temă care influenţează deja agenda politică şi electorală, un subiect de prim rang care reclamă politici publice ample, cu impact puternic şi rapid, determinat de sentimentul de urgenţă naţională care s-a instalat deja în rândul unei mari părţi a populaţiei”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.