România reușește să stabilească un nou record negativ. Unul din cinci români este atât de sărac încât nu își permite să aibă zilnic carne în meniu și nici să plece în vacanță, potrivit ultimelor date Eurostat. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, după bulgari. Astfel, 19,8% din români s-au confruntat în 2023 cu privațiuni materiale și sociale grave.
„România este de mai mulți ani în topul celor mai sărace țări. Dacă în anul 2022 puteam spune că unul din patru români nu își poate permite anumite lucruri esențiale unui trai de viață decent, în anul 2023 lucrurile s-au mai îmbunătățit, însă nu cu mult. Asta pentru că în continuare unul din cinci români a avut de suferit. Dacă ne uităm pe datele publicate de Eurostat, după România se mai află Bulgaria și Grecia. La polul opus, însă, în țările în care cetățenii duc cel mai puțin grija zilei de mâine se află Slovenia, Croația și Luxemburg. 20% dintre români susțin că nu pot face față cheltuielilor neprevăzute, că nu își pot permite zilnic o masă care să conțină carne sau că nu își pot plăti datoriile”, transmite jurnalistul Digi24, Sebastian Boldea.
De asemenea, un procent de 6,8% din populaţia UE se confrunta anul trecut cu privaţiuni materiale şi sociale severe (faţă de 6,7% în 2022), cea mai ridicată pondere fiind în România, mai indică datele Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
În rândul statelor membre UE, ponderea persoanelor care se confruntă cu privaţiuni materiale şi sociale severe variază considerabil. În 2023, cea mai ridicată pondere se înregistra în România (19,8%), Bulgaria (18%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) şi Spania (9%).
În contrast, Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg şi Estonia (toate cu 2,5%) au raportat cea mai scăzută pondere.
Conform datelor publicate de Eurostat, în 2023, femeile din Uniunea Europeană au avut mai multe șanse să se confrunte cu privațiuni materiale și sociale grave decât bărbații. Rata privațiunilor în rândul femeilor a fost de 7,2%, comparativ cu 6,5% pentru bărbați. Acest model a persistat la toate grupele de vârstă, cu excepția copiilor sub 18 ani, unde băieții (8,5%) au înregistrat o rată ușor mai mare decât fetele (8,3%).
În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, rata generală de deprivare a fost de 6,8%, femeile (7,2%) fiind din nou mai afectate decât bărbații (6,4%). Pentru persoanele în vârstă de 65 de ani și peste, rata de deprivare a fost cea mai scăzută, de 5,5%, deși femeile (6,1%) au avut încă o rată mai mare decât bărbații (4,8%).
România a înregistrat cea mai mare reducere a ratei de privațiuni materiale și sociale grave, scăzând cu 4,5 puncte procentuale față de anul precedent. Alte reduceri semnificative au fost înregistrate în Letonia (minus 1,6 puncte procentuale) și Croația (minus 1,2 puncte procentuale). În schimb, țări precum Danemarca, Austria, Ungaria și Spania au înregistrat creșteri de peste 1,0 puncte procentuale ale ratelor lor de deprivare.
Regiunile din sud-estul UE au raportat cele mai ridicate niveluri de deprivare materială și socială severă. Regiunea de sud-est a României a înregistrat cea mai ridicată rată de deprivare regională din UE, cu peste 30% din populație afectată.
În total, nouă regiuni ale UE au înregistrat rate de deprivare cuprinse între 20% și 29,9%, majoritatea în Europa de Sud și de Est. Printre acestea se numără două regiuni din România, trei din Bulgaria și regiuni din Ungaria, Italia și Grecia.
Țări precum Franța, Italia, România, Ungaria și Grecia au prezentat disparități regionale semnificative, cu diferențe de peste 15 puncte procentuale între cele mai afectate și cele mai puțin afectate regiuni.