Refugiații ucraineni din România nu au mai primit din luna aprilie banii promiși de guvernul român sub forma unui ajutor financiar pentru fiecare familie. O refugiată ucraineană, mamă a unui copil de 7 ani, a declarat că la finalul acestei luni va rămâne fără niciun ban și că singura variantă, pentru ea și alte mame aflate în aceeași situație, este să se întoarcă în Ucraina, „fix acolo de unde au fugit”. Guvernul român a modificat, chiar din luna aprilie, condițiile și mecanismul acordării acestui ajutor. Refugiații ucraineni vor putea primi pentru 4 luni consecutiv un ajutor de 2.000 de lei pentru familie, după care, din septembrie, aceștia vor trebui să se angajeze pe piața muncii din România și să-și înscrie copiii la o școală din România.

„Am depus dosarul cu acte, dar nu am primit niciuna dintre sume de la statul român”,  a spus Iulia Raicev, refugiată în România după ce casa sa din Cernihiv i-a fost complet distrusă în război.

Iulia, mama unui băiat de 7 ani, a lucrat până acum ca profesoară pentru copiii ucraineni la o școală din București, în cadrul unui proiect finanțat de JRS România.

„Contractul de muncă e până pe 30 iunie. Chiria mă costă în jur de 300-350 de euro pe lună. Salariul, de circa 400 de euro, nu-mi permite să-mi acopăr toate cheltuielile: acoperă ori cheltuielile de cazare, ori cele de hrană.  Sunt mamă singură cu un copil. Statul român nu spune nimic despre când vor fi virați banii. Mai sunt mame singure cu copii ca mine, ne e greu, ne gândim să părăsim România. Multe mame sunt nevoite să se întoarcă în Ucraina, practic fix acolo de unde au fugit”,  a spus Iulia.

Conform datelor centralizate de UE, în luna martie peste 117.000 de refugiați ucraineni beneficiau de sistemul de protecție temporară al Uniunii Europene. 

„În ultima lună și jumătate au plecat din țara noastră în jur de 20.000 de refugiați. În acest moment, numărul acestora a ajuns la circa 95.000”, a declarat pentru digi24.ro, Ștefan Leonescu, project manager JRS România, organizația care le-a ajutat pe Iulia și pe alte refugiate ucrainene să lucreze ca profesoare într-un program special care le-a permis elevilor ucraineni să continue școala în România.

Conform lui Leonescu, în acest moment, toate sumele guvernamentale pentru refugiații ucraineni „sunt blocate”, iar acești bani se pot debloca doar la viitoarea rectificare bugetară.

„Trebuie bani alocați de guvern pentru chestia asta, atât vreme cât nu sunt alocați bani de la guvern, nu se poate face nimic. Guvernul nu poate opera decât prin rectificare - pentru a aduce acești bani - din acest motiv, mecanismul e blocat”.

Practic, acești bani trebuie alocați din bugetele Inspectoratelor de Urgență (ISU).

„În baza centralizatoarelor primite de la autoritățile administrativ-teritoriale, ISUBIF (Inspectoratul pentru Situatții de Urgență București-Ilfov n.r.) a virat sumele necesare pentru decontarea cheltuielilor aferente lunii martie 2023. Plățile pentru decontarea cheltuielilor survenite începând cu luna aprilie 2023 vor fi reluate imediat după aprobarea bugetului și alocarea fondurilor de către ordonatorii de credite principal și secundari”, se arată într-un comunicat al ISU trimis digi24.ro.

Inițial, refugiații ucraineni au beneficiat, timp de aproape un an, de așa-numita măsură „50/20”, stabilită prin ordonanța de urgență 15/2022.și hotărârea de guvern cu normele de aplicare. Practic, statul român deconta 50 de lei pe zi pentru fiecare refugiat pentru cazare și 20 de lei pe zi/refugiaț pentru masă.

Ulterior, guvernul a constatat că „decontarea acestor cheltuieli „a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași”, fapt ce a dus „la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români”.

Astfel, Exectuviul a aprobat în aprilie o nouă ordonanță și, la finalul lui aprilie o nouă hotărâre de guvern cu măsurile de aplicare: statul oferă astfel 2.000 de lei pe lună pentru fiecare familie de refugiați ucraineni.

Guvernul condiționează însă plata acestor sume de încadrarea refugiaților în câmpul muncii și a elevilor în circuitul școlar/de învățământ din România.

În acest moment, „doar 5.007 ucraineni au locuri de muncă înregistrate în Registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL)”, conform datelor guvernului român.

„Noile condiții pentru integrarea in program sunt foarte complicate, din luna septembrie trebuie să fiu oficial angajată pentru a mă încadra în program. Dacă aș lucra în bucătărie, aș lucra 10-12 ore, cu cine rămâne copilul?”, spune Iulia Raicev.

„Dacă îmi dau copilul la școală și el învață de la 8-12, va fi foarte greu să găsesc un loc de muncă cu un angajator care să mă lase să lucrez 4 ore și să am și salariu ok. Și nu doar eu sunt în situația asta”

UE a identificat, în total, fonduri în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro rezervate pentru coeziune și pentru redresarea post-pandemie, pe care statele membre le pot realoca pentru a sprijini refugiații din Ucraina la soluționarea nevoilor urgente, precum locuințele, învățământul, sănătatea și îngrijirea copiilor.

Astfel, UE a aprobat regulamente menite să deblocheze fonduri pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Aceste fonduri vor garanta faptul că statele membre care găzduiesc refugiați dispun de resurse suficiente pentru a răspunde nevoilor tot mai mari în materie de locuințe, educație și îngrijiri de sănătate.

De asemenea, pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor războiului Rusiei din Ucraina și în găzduirea refugiaților ucraineni, UE a luat măsuri pentru a permite o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor politicii de coeziune a UE, de exemplu prin extinderea posibilităților de transfer de resurse între programe și de obținere a unei finanțări de 100 % din partea UE, precum și prin furnizarea de prefinanțare suplimentară pentru proiecte, în scopul de a oferi ajutor imediat statelor membre.