Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează, marți, asupra unei noi metode de fraudă prin apeluri telefonice, în care atacatorii se dau drept reprezentanți ai Poliției Române și ai BNR pentru a obține date bancare confidențiale.

„Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale”, a transmis, marţi, DNSC.

Potrivit specialiştilor, în scenariul raportat, presupusa „agentă de la poliţie” susţine că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să contracteze un împrumut folosind identitatea persoanei vizate.

„Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, au explicat specialiştii DNSC.

Potrivit acestora, victima este redirecţionată către un „specialist” din cadrul Băncii Naţionale a României, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operaţiunilor bancare.

„Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, mai arată DNSC.

Instituţia explică faptul că, în tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigaţie, nici măcar cu un avocat, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate.

Ca „măsură suplimentară de verificare”, i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informaţii.

DNSC avertizează că aceasta este o schemă de vishing (voice phishing) extrem de elaborată, combinată cu:

- apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing)

- trimiterea de documente false în format digital

- manipulare emoţională şi juridică

- utilizarea de canale alternative de comunicare (WhatsApp, Telegram, Signal)

- colectarea treptată a datelor personale şi bancare.

Specialiştii transmit o serie de recomandări de securitate: