România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru ţintele şi jaloanele din cererea de plată numărul 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În schimb, țara noastră are, pentru aceeași cerere de plată, blocată temporar suma de 869 milioane euro, din cauza neîndeplinirii tuturor jaloanelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3”, mai arată comunicatul de presă al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

MIPE subliniază că această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Suma suspendată de 869 milioane euro, dintre care 814 milioane euro e aferentă componentei de grant și 55 milioane euro celei de împrumut, rămâne în continuare alocate României și va fi încasată după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

Valoarea netă a cererii de plată numărul 3 este de 2,02 miliarde de euro,în urma deducerii prefinanțării deja încasate de România, mai spune sursa citată.

„Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Jaloanele îndeplinite parțial de România au în vedere următoarele:

Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro.

Anterior, țara noastră a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.

Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Citește și - Boloș: România negociază cu Comisia Europeană amânarea legii salarizării unitare în sectorul bugetar. Motivul invocat de ministru

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR.

Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.

Primul jalon neîndeplinit de România este legat de operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru care sunt suspendați 330 de milioane de euro, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Marcel Boloș, într-o conferință de presă susținută la Guvern pe 30 mai.

„Urmează ca, până la 28 noiembrie 2025, să soluționăm acest jalon 240, respectiv să fie numită conducerea AMEPIP, după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din cadrul AMEPIP este data de 11 iunie”, a 

Cel de-al doilea jalon este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei, fiind vorba de 43 de administratori care în prezent sunt revocați. Suma suspendată este de 227 milioane de euro.

„Suntem în următoarea situație: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Acestea sunt cele opt companii unde procedurile au fost reluate. Cele care sunt nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participațiilor în Domeniul Energiei (SAPE), Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul Energiei, unde procedurile încă sunt nerulate. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este, de asemenea, data de 28 noiembrie 2025”, a explicat Marcel Boloș.

Cel de-al treilea este jalonul 215 privind pensii speciale unde sunt suspendate 231 milioane de euro.

„Pentru componenta de pensii speciale, jalonul 215 sunt suspendați 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisiile Senatului României și are două prevederi importante, respectiv creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045, iar baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senat, la 85% din veniturile nete”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Citește și - Ministrul Finanţelor, despre riscul suspendării fondurilor europene: Sper la o abordare corectă din partea Comisiei Europene

Boloș a adăugat că guvernul, deși în perioadă de interimat, va continua să se ocupe de PNRR pentru a debloca aceste sume din cererea de plată numărul 3, deoarece de ea depinde și cererea de plată numărul 4.

„Aceasta este decizia pe care am primit-o și ni s-a comunicat oficial. Termenul, cum am spus, curge pentru cele trei jaloane care au fost suspendate și pentru care am menționat sumele care sunt suspendate până la data de 28 noiembrie 2025. Este perioada de interimat, dar în care Guvernul României a rămas în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca cererea de plată numărul trei, pentru că ulterior depinde de ea cererea de plată numărul patru”, a afirmat Boloș.

El a precizat că renegocierea PNRR va continua.