„În perioada de dinaintea sărbătorilor de iarnă vedem şi o cerere mai mare de împrumuturi. Suma medie a împrumuturilor emise este undeva la 1.500 de lei, iar aceasta creşte uşor cu circa 5% în perioada sărbătorilor”, spune Vlad Şandru, reprezentantul unei instituții financiare non-bancare (IFN).
Un asfel de credit este însă costisitor. Astfel, pentru un împrumut de 1.500 de lei pe o perioadă de 10 luni, clientul returnează firmei 2.059 de lei. Dacă aceiaşi bani ar fi fost luaţi de la o bancă, suma care trebua dată înapoi s-ar fi ridicat la doar 1.600 de lei.
„Împrumutul ăsta extrem de rapid vine şi cu anumite hibe. Dobânda a fost de cele mai multe ori ascunsă. Dobânda a fost ascunsă fie într-un comision, fie nu a fost trecută în cadrul contractului”, spune avocatul Adrian Curculis.
Mulţi clienţi au aflat acest lucru prea târziu.
„Am achiziţionat nişte electrocasnice, mai exact o maşină de spălat şi un calculator. Cu totul a fost 3.600 de lei. Am plătit dublu, am plătit 79 de milioane de lei vechi, adică 7.900 de lei”, spune Valentina Rai, o clientă a unui IFN.
Avocaţii îi sfătuiesc pe cei care apelează totuşi la astfel de instituţii de credite să ceară insistent graficul de rambursare, pentru a şti ce şi cum plătesc înainte de a semna. În timp ce firmele recunosc dobânzi anuale efective situate între 40 şi 90%, Banca Naţională spune că, de fapt, acestea dobânzi depăşesc 100%.
Datele Băncii Naţionale arată că românii s-au împrumutat de la instituţiile de creditare, altele decât băncile, aproape 27 de miliarde de lei. Iar restanţele au ajuns la 2,4 miliarde de lei.
