Un experiment german a scos la iveală că oamenii vor continua să lucreze cu normă întreagă, chiar dacă primesc un venit de bază de la stat, acordat fără condiții impuse, relatează CNN.

Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de „venit garantat”, constă în ideea de a oferi o sumă de bani tuturor persoanelor, indiferent de cât câștigă deja la locul de muncă - pentru a le oferi libertatea de a schimba serviciul, de a se pregăti pentru noi poziții, de a oferi îngrijire cuiva apropiat, sau de a se angaja în activități creative.

Printre susținătorii acestei idei s-a numărat și Elon Musk, care a spus în 2018 că „venitul universal va fi necesar în timp, dacă AI preia majoritatea locurilor de muncă ale oamenilor”. Candidatul democrat la președinția SUA în 2020, Andrew Yang, susținea că a pus la punct un program prin care va oferi americanilor 1.000 de dolari pe lună, numind ideea revoluționară un „game changer”.

Mein Grundeinkommen (Venitul meu de bază), organizația non-profit din Berlin care a condus studiul, a urmărit 122 de persoane timp de trei ani. Din iunie 2021 până în mai 2024, acest grup a primit fără a li se impune condiții o sumă de 1.200 de euro pe lună.

Studiul s-a concentrat pe persoane cu vârsta cuprinsă între 21 și 40 de ani care locuiau singure și care câștigau deja între 1.100 de euro și 2.600 de euro (2.950 de dolari) pe lună. Au fost liberi să folosească banii în plus oferiți cîn cadrul studiului pentru orice doreau.

Pe parcursul a trei ani, singura condiție a fost ca ei să completeze un chestionar la fiecare șase luni, în care erau întrebați despre diferite aspecte ale vieții lor, inclusiv situația lor financiară, tiparele de lucru, bunăstarea mentală și implicarea socială.

Au mai existat experimente similare care au testat fezabilitatea venitului de bază universal. Unul s-a desfășurat în Stockton, California, în 2019, și a oferit 500 de dolari pe lună participanților. La acea vreme, cercetătorii au spus că ar putea avea un impact „profund” asupra sănătății publice. În Europa, ideea a luat avânt în timpul pandemiei de Covid-19, un studiu de la Universitatea Oxford constatând că 71% dintre europeni în 2020 au favorizat introducerea unui venit de bază universal.

O preocupare exprimată de critici este că primirea unui venit de bază ar putea face oamenii mai puțin înclinați să muncească. Dar studiul Grundeinkommen sugerează că s-ar putea să nu fie deloc așa. S-a constatat că primirea unui venit de bază nu era un motiv pentru ca oamenii să renunțe la locul de muncă. În medie, participanții la studiu au lucrat 40 de ore pe săptămână și au rămas în câmpul muncii – o situație identică cu cea a grupului de control din studiu, care nu a primit nicio plată.

„Nu am găsit nicio dovadă că oamenii aleg să renunțe la serviciu”, a scris pe site-ul web al cercetării Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, care a fost implicată în studiu.

Spre deosebire de grupul de control, cei care primeau un venit de bază aveau mai multe șanse să își schimbe locul de muncă, sau să se înscrie la studii ulterioare. Ei au raportat o mai mare satisfacție în viața lor profesională – și au fost „semnificativ” mai mulțumiți de veniturile lor.

Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, a scris și o carte pe această temă, și a spus că descoperirile nu sunt „deloc surprinzătoare”.

„Acest studiu confirmă dovezi tot mai mari, pe care noi și alții le-am prezentat de mult timp: nu există nicio dovadă că venitul de bază reduce activitatea economică pe piața muncii”, a spus acesta pentru CNN. „Dimpotrivă, le oferă lucrătorilor securitatea socială, economică pentru a-și asuma riscuri pozitive, și pentru a le evita pe cele nedorite în viața lor profesională”.

Mai mulți bani pot cumpăra fericirea? Potrivit studiului, beneficiarii unui venit de bază au raportat că simt că viața lor este „semnificativ mai bună” și au simțit o îmbunătățire clară a sănătății lor mintale.

Ar putea, de asemenea, să cumpere libertate. Beneficiarii, în special femeile, au raportat că au un sentiment mai mare de autonomie în viața lor. În ciuda faptului că au lucrat același număr de ore ca înainte, au simțit că au mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.

„Știm că creșterea cantității, siguranței și predictibilității veniturilor îmbunătățește aspectele cheie în sănătate, activitate, antreprenoriat, educație și aproape toate celelalte domenii ale vieții”, a spus Johnson.

Colegul său, Elliott Johnson, de la Northumbria, care cercetează modul în care sistemele de bunăstare influențează sănătatea, și dacă venitul de bază ar putea aborda problemele existente, a spus că studiul demonstrează de ce oamenii au nevoie de sprijin necondiționat.

„Reducerea condiționalității și asigurarea faptului că oamenii au suficienți bani pentru necesitățile de bază, îmbunătățește sănătatea și elimină descurajările de la angajarea în muncă, precum și în activitatea fizică și socială”, a spus el pentru CNN, subliniind nevoile persoanelor cu dizabilități.

„Guvernele ar fi bine să o vadă ca pe o investiție în sănătatea populației pe termen lung”, a adăugat Johnson.

Peste două milioane de persoane au aplicat pentru a participa la studiu, care a fost finanțat în întregime de donatori privați.

Organizația, care oferă venituri de bază de mai bine de 10 ani într-un efort de a înțelege aplicațiile în viața reală ale conceptului, spune că peste 200.000 de oameni au susținut activitatea prin donații lunare.

„Venitul de bază necondiționat nu este un concept static, ci unul care trebuie experimentat și discutat”, se arată pe site-ul organizatorului. Oamenii intră la tombolă pentru șansa de a primi venitul de bază, care se plătește din donații.

Acum, experimentul a oferit organizației un punct de vedere amplu despre modul în care un venit de bază ar putea funcționa la nivel individual. Se speră că vor fi incluse grupuri care sunt mai reprezentative pentru societate, în ansamblu.

Privind spre viitor, Mein Grundeinkommen afirmă că provocările crizei climatice, schimbările demografice și tehnologia vor ridica întrebări importante despre rolul statului, al bunăstării – și locul venitului de bază universal în cadrul acestuia.