ACTUALIZARE 08:45 Președintele francez Emmanuel Macron a pierdut controlul în Adunarea Națională, la alegerile legislative de duminică, un impas major care ar putea duce la un blocaj politic dacă partidul său nu va reuși să negocieze alianțe cu alte partide, transmite Reuters.

ACTUALIZARE luni, 20 iunie, ora 00:10. Noi estimări ale institutului de sondaje Ipsos-Sopra Steria arată că alianța de centru-dreapta a lui Macron, „Împreună!”, este pe cale să obțină 234 de locuri (ceva mai multe față de primele estimări), coaliția stângii, NUPES, 141 de mandate (cu opt mai puține față de primele estimări), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen va avea 90 de deputați (cu unul în plus față de primele estimări), în timp ce conservatorilor  - „Les Républicains” și aliații lor - le vor reveni 75 de locuri (cu trei mai puține față de primele estimări). Aceasta ar fi noua configurație a camerei inferioare a Parlamentului, arată France 24.

Citiți și: Roxana Mărăcineanu a fost învinsă de o fostă cameristă la alegerile legislative din Franța - GALERIE FOTO

Noul raport de forțe obligă polul de centru-dreapta al lui Macron să caute începând de luni dimineața ceea ce premierul Elisabeth Borne a numit „o majoritate de lucru”.

Fiecare dintre celelalte forțe majore din parlament se poate lăuda mai mult sau mai puțin cu un rezultat bun la urne: coaliției de stânga i-a ieșit pariul de a fi cel mai mare bloc de opoziție din următoarea legislatură, extrema dreaptă este pe cale să obțină de peste 10 ori mai multe mandate decât a deținut în legislatura trecută, iar conservatorii - în dificultate ca evoluție politică - vor fi în continuare de neocolit pentru blocul de centru-dreapta al lui Macron.

France 24 arată, citând un prim sondaj Ipsos-Sopra Steria dat publicității la ora 21:00 (ora României), că alianța prezidențială „Împreună!” va obține în jur de 224 de locuri, în timp ce alianța stângii obține 149 de mandate, potrivit estimărilor.

Acest scrutin vine la numai opt săptămâni de la alegerile prezidențiale care l-au reconfirmat pe Macron în funcție și marchează, pe de altă parte, un succes semnificativ pentru „Rassemblement National” (RN), partidul de extremă dreapta condus de contracandidata sa de la prezidențiale, Marine Le Pen. RN ar urma să aibă 89 de mandate, de peste 10 ori mai multe decât în prezent.

Tabăra președintelui Macron ar urma să obțină între 205 și 235 de locuri în Adunarea Națională, potrivit altor estimări prezentate de BFM TV,  un scor care, oricum, confirmă că Emmanuel Macron este departe de a atinge majoritatea absolută dorită, pentru care ar fi necesari 289 de deputați.

Coaliția „Împreună!” rămâne cel mai mare bloc din parlament, dar reformele pe care vrea să le pună în practică Emmanuel Macron sunt sub semnul întrebării. Va avea mult mai puține decât cele 306 mandate pe care partidul „La République en Marche” al președintelui Macron le obținuse singur în precedenta legislatură, fără a-i mai lua în calcul pe aliații săi centriști din Modem.

Alianța NUPES dintre extrema stângă și Verzi va fi vocea puternică a opoziției, dar și partidul extremist al lui Marine Le Pen primește un mare avânt.

În tabăra stângii, „La France Insoumise” („Franța nesupusă”), formațiunea lui Jean-Luc Mélenchon, ar urma să aibă 86 de locuri, ecologiștii  - 28 de locuri, Partidul Socialist - 22 de locuri, iar Partidul Comunist Francez va avea 13 deputați. Asta, în condițiile în care stânga a avut doar 60 de locuri în legislatura trecută, iar partidul lui Melenchon doar 17 mandate. Totuși, planurile extremei stânga de a-l vedea pe Melenchon în postul de prim-ministru par departe de realizare.

Jean-Luc Mélenchon nu și-a ascuns însă bucuria. Deși nu a obținut o majoritate care să-l facă prim-ministru, liderul NUPES a salutat rezultatele care îi permit coaliției sale să fie cea mai puternică voce a opoziției, după ce acest rol fusese asumat până acum de dreapta.

„Este o situație total neașteptată, absolut inedită. Răsturnarea de situație care se înregistrează în cazul partidului prezidențial este totală și nu există o majoritate. Ne-am atins obiectivul politic pe care ni l-am propus: să-l dăm jos pe omul care a avut atâta aroganță, încât a răsucit brațul întregii țări, fiind ales fără ca nimeni să știe ce face”, a declarat el, potrivit France 24.

O Marine Le Pen exuberantă, după ce a câștigat detașat în circumscripția sa din nordul Franței, a urcat pe scena din Hénin-Beaumont salutând zâmbitoare rezultatul „istoric” al formațiunii sale. Cele 89 de locuri pe care RN ar urma să le obțină sunt de peste 11 ori mai multe decât cele 8 pe care le câștigase în 2017.

Marine Le Pen susține că partidul său a fost cel care a contribuit la transformarea lui Macron într-un „președinte minoritar”.

Le Pen a promis că partidul său va face o „opoziție fermă” și „fără compromisuri”, dar care va avea „respect față de instituții”. Pe de altă parte, ea își propune să unească „patrioții atât de dreapta, cât și de stânga”.

Primele rezultate ale alegerilor legislative, care oferă taberei preşedintelui Emmanuel Macron doar o majoritate relativă, nu fac Franţa neguvernabilă, dar „va trebui să dăm dovadă de multă imaginaţie” pentru a acţiona, a declarat duminică ministrul economiei, Bruno Le Maire, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Este o situaţie fără precedent”, a recunoscut el la televiziunea France 2, minimalizând în acelaşi timp amploarea eşecului şi insistând asupra „grupului majoritar” format în jurul şefului statului,„singura forţă capabilă să guverneze Franţa”.

Figură-cheie a partidului preşedintelui Emmanuel Macron, preşedintele Adunării Naţionale, Richard Ferrand, și-a recunoscut duminică înfrângerea în alegerile legislative împotriva candidatului alianţei de stânga NUPES.

„Am luat notă de rezultatele ce indică faptul că alegătorii din a şasea circumscripţie din Finistere (vestul Franţei) au ales-o ca deputată pe contracandidata mea”, Mélanie Thomin, a spus Ferrand într-o scurtă declaraţie de presă.

Rata de participare la vot era duminică, la ora locală 17:00, adică cu numai două ore înainte de închiderea urnelor, de numai 38 la sută.

 Aproximativ 48 de milioane de alegători au fost chemaţi să voteze duminică în Franţa în condiții meteo dificile, iar absenteismul era de așteptat să fie masiv, ca şi în primul tur, de altfel, când peste jumătate din electorat a ignorat votul din 12 iunie.

Rezultatul proiectat confirmă tendința prognozată de sondajele de opinie înainte de turul al doilea. Sondaje date publicității vineri indicau că alianța de centru Ensemble! (Împreună!) condusă de partidul şefului statului, ar urma să câştige, dar fără certitudinea obţinerii acestei majorităţi absolute de 289 de deputaţi (din 577), pragul esenţial pentru a-şi realiza politica şi reformele anunţate. În cazul unei majorităţi relative, președintele va fi obligat să caute sprijinul altor grupuri politice pentru aprobarea proiectelor sale de lege.

În primul tur, majoritatea actuală adunase aproximativ 26% din voturi, clasându-se cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a lui Jean-Luc Mélenchon. Acesta a reuşit în pariul său de a reuni socialişti, ecologişti, comunişti şi propria sa mişcare a stângii radicale, La France Insoumise.

Scrutinul de duminică pune capăt unui lung ciclu electoral în Franţa care confirmă o amplă recompunere politică a ţării, în jurul a trei blocuri și în detrimentul partidelor tradiţionale, începută odată cu alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.

Și totuși, dreapta tradițională franceză, reunită în formațiunea „Les Républicains”  (Republicanii) și aliații ei, care ar urma să obțină 78 de mandate, ar putea fi în rolul celor care înclină balanța pentru formarea următoarei majorități din legislativul francez.